iscoadă

iscoadă
ISCOÁDĂ, iscoade, s.f. Persoană însărcinată să facă, în taină, cercetări sau să obţină informaţii în interesul cuiva; militar trimis în recunoaştere; spion. – Din iscodi (derivat regresiv).
Trimis de valeriu, 22.10.2008. Sursa: DEX '98

ISCOÁDĂ s. (ist.) spion, (prin Transilv.) verbun-caş, (înv.) cearşit, limbă, privitor.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ISCOÁDĂ s. v. analiză, cercetare, examinare, observare, observaţie, scrutare, studiere, studiu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

iscoádă s. f., g.-d. art. iscoádei; pl. iscoáde
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ISCOÁD//Ă iscoadăe f. 1) înv. mil. Persoană care execută o cercetare pe poziţiile inamicului; cercetaş; spion. 2) Persoană care iscodeşte. /v. a iscodi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • iscoádã — s. f., g. d. art. iscoádei; pl. iscoáde …   Romanian orthography

  • spion — SPIÓN, OÁNĂ, spioni, oane, subst. I. s.m. şi f. 1. Persoană însărcinată să culeagă clandestin informaţii secrete privitoare la un stat şi să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândeşte, observă pe alţii (pentru a furniza cuiva… …   Dicționar Român

  • ecleror — ECLERÓR, eclerori, s.m. (înv.) Soldat trimis înaintea unei unităţi sau unei armate ca să cerceteze poziţia si mişcările inamicului; iscoadă – Din fr. éclaireur. Trimis de popav72, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  eclerór s. m. (sil. cle ), pl.… …   Dicționar Român

  • limbă — LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură şi care este pricipalul organ de percepere a gustului; serveşte la mestecarea şi înghiţirea alimentelor, iar pentru om este şi organul principal de vorbire. II. 1. Principalul mijloc …   Dicționar Român

  • cearşit — CEARŞÍT s. v. iscoadă, spion. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • cercetaş — CERCETÁŞ, Ă, cercetaşi, e, s.m. şi f. 1. Persoană trimisă să cerceteze, să ia informaţii despre ceva; militar care execută o cercetare. 2. s.m. şi f. Persoană care făcea parte din organizaţia cercetăşiei. – Cerceta + suf. aş. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • examinare — EXAMINÁRE, examinări, s.f. Acţiunea de a examina şi rezultatul ei. [pr.: eg za ] – v. examina. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  EXAMINÁRE s. 1. v. analiză. 2. v. cercetare. 3. analiză, cercetare, observare, observaţie, scrutare,… …   Dicționar Român

  • iscodnic — iscódnic s.m. (înv.) iscoadă. Trimis de blaurb, 01.06.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • iscpdi — iscodí ( désc, ít), vb. – 1. A cerceta, a investiga, a examina. – 2. A Întreba, a chestiona. – 3. A spiona. – 4. A descoperi, a afla, a născoci. sl. ischoditi a ieşi (DAR), cu sensul sl. sŭchoditi a explora, a spiona (Cihac, II, 150; Iordan, Dift …   Dicționar Român

  • privitor — PRIVITÓR, OÁRE, privitori, oare, adj. (Adesea substantivat) Care priveşte, care se uită la cineva sau la ceva. ♢ loc. prep. Privitor la... = referitor la..., relativ la..., în ceea ce priveşte..., în privinţa...; asupra, despre. ♦ (Substantivat)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”