ispravnic

ispravnic
ISPRÁVNIC, ispravnici, s.m. Dregător care aducea la îndeplinire o poruncă domnească sau (mai târziu) care conducea, ca reprezentant al domnului, un judeţ sau un ţinut. – Din bg. izpravnik, rus. ispravnik.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ISPRÁVNIC s. (ist.) (înv.) staroste. (ispravnic domnesc.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ISPRÁVNIC s. v. administrator, epitrop, intendent, împuternicit, logofăt, mandatar, prefect, reprezentant, tutore, vătaf.
Trimis de siveco, 13.07.2008. Sursa: Sinonime

isprávnic s. m., pl. isprávnici
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ISPRÁVNI//C ispravnicci m. înv. 1) Dregător care avea în răspunderea sa îndeplinirea poruncilor domneşti. 2) Conducător al unui judeţ sau ţinut. [Sil. is-prav-] /<bulg. izpravnik
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

isprávnic2, adj. m. (reg.) de ispravă, harnic.
Trimis de blaurb, 02.06.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • Ispravnic — An ispravnic was, in the Danubian principalities, the title owned by a clerk or a boyar in charge of law enforcement in a certain county. Initially, during the middle ages, ispravnics were people who used to carry out the voivod s commands. Later …   Wikipedia

  • isprávnic — s. m., pl. isprávnici …   Romanian orthography

  • isprăvnicie — ISPRĂVNICÍE, isprăvnicii, s.f. 1. Funcţia de ispravnic. 2. Instituţie condusă de ispravnic; reşedinţa ispravnicului. – Ispravnic + suf. le. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ISPRĂVNICÍE s. (ist.) (înv.) stărostie. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • isprăvnicesc — ISPRĂVNICÉSC, EÁSCĂ, isprăvniceşti, adj. Care ţine de ispravnic sau de isprăvnicie, privitor la ispravnic sau la isprăvnicie. – Ispravnic + suf. esc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  isprăvnicésc adj. m., f. isprăvniceáscă; pl. m.… …   Dicționar Român

  • isprăvniceasă — ISPRĂVNICEÁSĂ, isprăvnicese, s.f. Soţia ispravnicului. – Ispravnic + suf. easă. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  isprăvniceásă s. f., g. d. art. isprăvnicései; pl. isprăvnicése Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • isprăvnici — ISPRĂVNICÍ, isprăvnicesc, vb. IV. intranz. A administra, a conduce în calitate de ispravnic. ♦ tranz. şi refl. A face sau a deveni ispravnic. – Din ispravnic. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ISPRĂVNICÍ vb. v. administra, autoriza,… …   Dicționar Român

  • administrator — ADMINISTRÁTOR, OÁRE, administratori, oare, s.m. şi f. Persoană care administrează, care conduce o administraţie sau un serviciu de administraţie. ♦ Persoană care conduce un serviciu în administraţia statului. – Din fr. administrateur, lat.… …   Dicționar Român

  • conac — CONÁC, conace, s.n. I. 1. Casă boierească la ţară, pe o moşie. 2. Reşedinţă a unui ispravnic sau a unui subprefect, a unui vizir sau a unui paşă; cartier oficial. II. (înv.) 1. Loc de popas; popas. 2. Distanţă de la un loc de popas la altul. 3.… …   Dicționar Român

  • isprăvi — ISPRĂVÍ, isprăvesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A duce sau a ajunge până la sfârşit, a face să fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârşi, a (se) mântui; a (se) înfăptui, a (se) realiza. ♢ loc. adv. Pe isprăvite = aproape de sfârşit, pe… …   Dicționar Român

  • pristav — PRISTÁV, (1, 2) pristăvi, s.m., (3) pristavuri, s.n. 1. (În evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) Persoană care anunţa populaţiei ştirile oficiale; crainic. ♦ Funcţionar administrativ; ispravnic. 2. s.m. Vătaf pe moşia unui boier. 3. s.n …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”