jur

jur
JUR1, juri, s.m. (Astăzi rar) Jurat1. ♢ (În vechea organizare judecătorească) Curte cu juri = organ de jurisdicţie pentru procese criminale, delicte politice sau de presă, în componenţa căruia intrau juraţi1. – Din fr. jury.
Trimis de cata, 03.03.2002. Sursa: DEX '98

JUR2, jururi, s.n. Spaţiu în mijlocul căruia se află cineva sau ceva; împrejurime; vecinătate. ♢ loc. adv. În (sau prin) jur = în (sau prin) preajmă, alături, prin apropiere, împrejur. Din jur = din împrejurimi, dimprejur. (De) jur împrejur = din (sau în) toate părţile. ♢ loc. prep. În jurul... = a) în preajma...; b) relativ la..., despre...; c) aproximativ în..., cam pe la... Prin jurul... = în apropiere de...; cam pe la...; Din jurul... = pe lângă, din preajma... (De) jur împrejurul... = în preajma... – lat. gyrus.
Trimis de cata, 03.03.2002. Sursa: DEX '98

JUR3, jururi, s.n. (pop.) Jurământ. – Din jura (derivat regresiv).
Trimis de cata, 03.03.2002. Sursa: DEX '98

JUR interj. v. zău!
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

JUR s. v. apropiere.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

JUR s. v. jurat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

JUR s. v. jurământ, legământ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

jur (împrejurime, jurământ; petrecere) s. n., pl. júruri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

jur-împrejúr loc. adv.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

JUR1 m. înv. : Curte cu juri organ de jurisdicţie, în componenţa căruia intrau juraţii. /<fr. jury
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

JUR2 jururi n. Spaţiu în mijlocul căruia se află cineva sau ceva. ♢ În (sau prin) jur în apropiere; în preajmă; pe aproape. În jurul a) în preajmă; în apropiere; b) referitor la...; relativ la ...; despre...; aproximativ în...; cum pe la... (De) jur împrejur în (sau din) toate părţile. /<lat. gyrus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

JUR s.n. (Franţuzism) Jur-fix = zi de primire a unor familii aristocratice; petrecere care are loc într-o astfel de zi. [Scris şi jour. / < fr. jour-fixe].
Trimis de LauraGellner, 11.05.2005. Sursa: DN

JUR s. m. jurat. o curte cu jur i = organ de jurisdicţie cu caracter penal format din juri. (< fr. jury)
Trimis de raduborza, 22.07.2008. Sursa: MDN

jur (-ruri), s.n. – Înconjurare, ocol, împrejmuire. – var. (Mold.) giur. Mr. giur. Origine incertă. Se consideră reprezentant al lat. gyrusgr. γῦρος (Philippide, Festgabe Mussafia, 46; Densusianu, Hlr., 80; Cipariu, gram., 145; Candrea-Dens., 923; REW 3938; DAR; Rosetti, I, 63), cf. it., sp., port. giro, prov. gir; însă der. este dificil de explicat (cf. Graur, BL, V, 100). Rezultatul yiu indică faptul că împrumutul ar trebui să fie posterior sec. X (Rosetti, II, 65), şi prin urmare, nu poate proveni direct din lat.; caz în care rămîne fără o explicaţie satisfăcătoare rezultatul γυ › ğ. Dacă se admite că var. giur e primitivă, s-ar putea presupune că rezultatul gyrus › *gir s-ar fi schimbat ca jimitej(i)umătate sau bucinbucium. Totuşi, această alterare este incertă la vocala tonică, şi nu este necesară o asimilare sau disimilare. Comp. prejur, prep. (înv., în jur de); împrejur, adv. (în locul înconjurător); împrejura, vb. (a înconjura, a încinge), derivat de DAR direct din lat. pop. pergyrāre; împrejurare, s.f. (înconjurare; circumstanţă, condiţie; situaţie, poziţie); împrejurător, adj. (care asediază); împrejuraş (var. împrejurean), s.m. (înv., vecin); împrejurime, s.f. (locul sau ţinutul dimprejur); desprejura, vb. (a descinge; a pune în libertate, a da drumul). – cf. înconjura.
Trimis de blaurb, 06.02.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • Jur — ist der Name des Unterlaufes des Flusses Sue Jur das Pseudonym des Polen Jerzy Lerski slowakische Kurzform des Namens Juraj (deutsch: Georg), in den örtlichen Namen ist in der Regel der heilige Georg gemeint Svätý Jur, eine Kleinstadt in der… …   Deutsch Wikipedia

  • jur. — jur. jur. (fork. for juris); cand.jur.; stud.jur …   Dansk ordbog

  • jur — (del lat. «ius, iuris»; ant.) m. Derecho. * * * jur. (Del lat. ius, iuris). m. ant. Derecho, poder …   Enciclopedia Universal

  • jur — jȗr pril. DEFINICIJA arh. već [Jur ni jedna na svit vila, lipotom se već ne slavi H. Lucić]; jure, jurve ETIMOLOGIJA prasl. * (j)uže (stsl. uže, rus. užé, češ. již), lit. jau: već ← ie. *h2ew (lat. au tem: pak) + ge (grč. ge) …   Hrvatski jezični portal

  • Jur. — Jur., bei Insektennamen Abkürzung für Ludwig Jurine (spr. schürīn ), geb. 6. Febr. 1751 in Genf, gest. daselbst 20. Okt. 1819 als Professor der Anatomie und Chirurgie …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • Jur. — Jur.     † Catholic Encyclopedia ► Ecclesiastical Abbreviations     ► Abbreviation in general use, chiefly Ecclesiastical     Juris ( Of Law ) The Catholic Encyclopedia, Volume VIII. New York: Robert Appleton Company. Nihil Obstat. 1910 …   Catholic encyclopedia

  • jur. — jur. vgl. Dr. iur …   Die deutsche Rechtschreibung

  • jur — (Del lat. ius, iuris). m. ant. Derecho, poder …   Diccionario de la lengua española

  • Jur.D. — Jur.D., Doctor of Law (Latin, Juris Doctor) …   Useful english dictionary

  • jur — ad·jur·a·to·ry; ad·jur·er; con·jur·er; in·jur·ant; in·jur·er; jur; ob·jur·gate; ob·jur·ga·tion; ob·jur·ga·tive; ob·jur·ga·tor; ob·jur·ga·to·ri·ly; ob·jur·ga·to·ry; ob·jur·ga·trix; per·jur·er; per·jur·ous; ob·jur·ga·tive·ly; …   English syllables

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”