lemn


lemn
LEMN, (2, 3) lemne s.n. 1. Ţesut conducător al unor plante superioare, alcătuit din trahee, parenchim şi fibre cu lignină, folosit ca material de construcţie, drept combustibil etc. ♢ expr. A fi de lemn (sau ca lemnul) = a nu simţi nimic, a fi insensibil. A se face de lemn = a înţepeni; a deveni dur. A rămâne ca de lemn = a înlemni, a încremeni (din cauza unei surprize, unei emoţii etc.). A îngheţa lemn = a înţepeni de frig, a îngheţa tun. 2. Tulpina şi ramurile unui arbore (sau arbust) tăiat, servind pentru construcţii, drept combustibil etc.; bucată ruptă sau tăiată din trunchiul sau din ramurile unui arbore (sau unui arbust). ♢ expr. Doarme de poţi să tai lemne pe el, se spune despre cineva care doarme greu. E ger de crapă lemnele, se spune când e foarte frig. 3. (înv. şi pop.) Copac, arbust. ♢ Compuse: lemn-câinesc = arbust cu frunze mici şi groase, cu flori albe şi fructe negre, cultivat prin grădini, ca gard viu (Ligustrum vulgare); lemn dulce = plantă erbacee cu flori mici, liliachii; plutitoare-dulce (Glyicyrrhiza echinata); lemnul-domnului = subarbust din familia compozeelor, cu flori galbene şi cu miros de lămâie; lemnuş (Artemisia abrotanum). – lat. lignum.
Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

LEMN s. (bot.) lemn-câinesc (Ligustrum vulgare) = (reg.) mălin, măliniţă, lemnul-câinelui; lemn-dulce (Glycyrrhiza echinata) = (reg.) ciorânglav, iarbă-dulce, rădăcină-dulce; lemn-râios (Evonymus verrucosa) = salbă-râioasă, (reg.) vonicer, cerceii-babei (pl.); lemnul-bobului (Cytisus nigricans) = salcâm-galben, (reg.) bobiţel, drob, grozamă-mare; lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum) = (reg.) alimon, lemnuş, iarba-lui-Dumnezeu; lemnul-Maicii-Domnului (Santolina chamaecyparissus) = (reg.) limbricariţă, iarbă-sfântă, lemn-sfânt, lemnul-Domnului, poala-Maicii-Domnului; lemnul-vântului (Syringa josikaea) = (Transilv.) scumpie.
Trimis de siveco, 15.08.2005. Sursa: Sinonime

LEMN s. v. arbore, copac, pom.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

LEMN-ÁLB s. v. salcâm.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

LEMN-CÂINÉSC s. v. cruşân, salbă-moale, scoruş,vonicer.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

LEMN-CÂINÉSC s. v. părul-ciutei, salbă-moale, verigar.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

LEMN-DE-ÁPĂ s. v. canale.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

LEMN-GÁLBEN s. v. dracilă.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

LEMN-PUCIÓS s. v. scoruş, sânger.
Trimis de siveco, 16.09.2008. Sursa: Sinonime

LEMN-RÂIÓS s. v. părul-ciutei, salbă-moale, verigar.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

LEMN-SFÂNT s. v. lemnul-maicii-domnului.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

LEMNUL-CÂINELUI s. v. lemn-câinesc, părul-ciutei, salbă-moale, verigar, vonicer.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

LEMNULDÓMNULUI s. v. lemnul-maicii-dom-nului, pelin, rugină.
Trimis de siveco, 13.07.2007. Sursa: Sinonime

SPIRT DE LÉMN s. v. alcool metilic, metanol.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

lemn s. n., (bucăţi de arbore, arbori) pl. lémne
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

lemn-câinésc (bot.) s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

lémnul-Dómnului (bot.) s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

sfrédelul-lémnului s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

LEMN lemne n. 1) Parte dură a arborilor, constând dintr-un ţesut compact sau fibros, aflat între scoarţă şi măduvă. 2) Material provenit din tulpina sau ramurile groase ale unui arbore tăiat şi folosit în construcţii sau pentru confecţionarea diferitelor obiecte. 3) mai ales la pl. Trunchiuri, ramuri, crengi de copaci sau tufari tăiaţi şi folosiţi drept combustibil. lemne de foc. ♢ Ger de crapă lemnele ger cumplit. A rămâne lemn a rămâne încremenit. 4) : lemn-câinesc arbust cu frunze mici, cu flori albe şi fructe negre, cultivat în parcuri, pentru a forma garduri vii. lemnul-domnului arbust din familia compozitelor cu flori galbene şi cu miros de lămâie. /<lat. lignum
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

lemn (lémne), s.n.1. Buştean. – 2. Arbore. – 3. Trunchi, buturugă, ciot. – 4. Surcea, ţandără, retezătură. – 5. Vreascuri, trunchiuri (de foc). – 6. (înv.) Crucea lui Iisus. – 7. (Rar) Coşciug, sicriu. – Mr. lemnu, megl. lemu, istr. lęmnę. lat. lĭgnum (Puşcariu 963; Candrea-Dens., 976; REW 5034; DAR), cf. it. legno, sp. leño, port. lenho. Sensul de "arbore" există şi în lat. tîrzie şi în it.; explicarea acestui sens prin influenţa sl. drĕvo (Şeineanu, Semasiol., 80; Rosetti, III, 99) este lipsită de fundament. Der. lemnuş, s.n. (beţişor de tac sau puşcoci de copil, întinzător al ferăstrăului de mînă; scoarţă folosită drept colorant; Trans., fosfor); lemnuşcă, s.f. (plantă, Lythrum salicaria); lemnos, adj. (de lemn, tare), cu suf. -os (după Puşcariu 965; Candrea-Dens., 978; REW 5033 şi DAR, din lat. lĭgnōsus, cf. mr. limnos); lemnoasă, s.f. (varietate de struguri); lemniu, adj. (culoarea lemnului crud); lemnie, s.f. (plantă, Lythrum salicaria); lemnar, s.n. ( tăietor de lemne; tocător; daltă), cu suf. -ar (după REW 5032 şi DAR, din lat. lĭgnārium); lemnar, s.m. (dulgher, tîmplar), cu acelaşi suf. (după Puşcariu 964; Candrea-Dens., 977 şi DAR, din lat. lĭgnārius, cf. mr. limnar); lemnăreasă, s.f. (nevasta dulgherului); lemnărie, s.f. (tîmplărie, depozit de lemne; cherestea, lemne de construcţie); lemnărit, s.n. (meşteşugul lemnarului; impozit pe dreptul de a tăia lemne); lemnamă, s.f. (mulţime de lemne), care pare să reproducă lat. lĭgnamen (DAR), se foloseşte în Banat; lemnet, s.n. (Olt., Banat, lemnărie, lemne multe), cu suf. -et; lemnitură, s.f. (Trans., armătură care susţine galeria unei mine); înlemni (var. lemni), vb. (a înţepeni, a ajunge ţeapăn; a rămîne stupefiat, a rămîne paf); lemnoşa (var. lemnoşi), vb. refl. (a se face fibros). – cf. untdelemn.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • Lemn Sissay — is a British author. He is known for performances of his poetry and also with jazz fusion groups. He is a playwright, and has worked on radio and television. He appears on the award winning Leftfield album Leftism At eighteen years old he moved… …   Wikipedia

  • Monastère Dintr-un lemn — Dintr un lemn Église d Intr un lemn Présentation Type Monastère Géographie Pays …   Wikipédia en Français

  • Le Monastère Dintr-un lemn — Monastère Dintr un lemn Monastère de Roumanie situé à Frânceşti, dans le Judeţ de Vâlcea. Il a la particularité d avoir une église construite avec un seul chêne (dintr un lemn = d un seul bois) Eglise d Intr un lemn …   Wikipédia en Français

  • Monastere Dintr-un lemn — Monastère Dintr un lemn Monastère de Roumanie situé à Frânceşti, dans le Judeţ de Vâlcea. Il a la particularité d avoir une église construite avec un seul chêne (dintr un lemn = d un seul bois) Eglise d Intr un lemn …   Wikipédia en Français

  • Monastère Dintr-Un Lemn — Monastère de Roumanie situé à Frânceşti, dans le Judeţ de Vâlcea. Il a la particularité d avoir une église construite avec un seul chêne (dintr un lemn = d un seul bois) Eglise d Intr un lemn …   Wikipédia en Français

  • Monastère dintr-un lemn — Monastère de Roumanie situé à Frânceşti, dans le Judeţ de Vâlcea. Il a la particularité d avoir une église construite avec un seul chêne (dintr un lemn = d un seul bois) Eglise d Intr un lemn …   Wikipédia en Français

  • Рясковые — (Lemn aceae) семейство однодольных растений порядка початкоцветных, состоящее из очень мелких растений, побеги которых нерезко расчленены на стебель и листья и представлены в виде небольших удлиненных или округлых пластинок, часто соединенных… …   Энциклопедический словарь Ф.А. Брокгауза и И.А. Ефрона

  • xilografie — XILOGRAFÍE, (2) xilografii, s.f. 1. Procedeu tipografic la care se folosesc clişee gravate în lemn, arta de a grava în lemn. 2. Clişeu tipografic gravat în lemn. – Din fr. xylographie. Trimis de spall, 13.08.2004. Sursa: DEX 98  xilografíe s. f …   Dicționar Român

  • sabot — SABÓT, saboţi, s.m. 1. (Mai ales la pl.) Încălţăminte făcută dintr o bucată de lemn scobit sau dintr o talpă de lemn cu feţe de piele groasă. 2. Îmbrăcăminte metalică de protecţie fixată la capătul unui pilon care trebuie înfipt în pământ; papuc …   Dicționar Român

  • xilogravură — XILOGRAVÚRĂ, xilogravuri, s.f. 1. Totalitatea procedeelor necesare producerii formei de tipar pentru xilografie; formă de tipar obţinută printr un astfel de procedeu. 2. Procedeu de gravură care constă din săparea unui desen pe o placă de lemn şi …   Dicționar Român