loitră

loitră
LÓITRĂ, loitre, s.f. Fiecare dintre cele două părţi laterale ale căruţei, constând dintr-un fel de scară, care în partea de jos se sprijină de dric, iar în partea de sus se prinde de leuci; draghină. – Din scr. lo(i)tra.
Trimis de LauraGellner, 25.05.2004. Sursa: DEX '98

LÓITRĂ s. (tehn.) (reg.) carâmb, corlată, (Mold. şi Bucov.) drabină. (loitră la car.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

lóitră s. f. (sil. -tră), g.-d. art. lóitrei; pl. lóitre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

LÓITR//Ă loitrăe f. Fiecare dintre cele două părţi laterale, în formă de scară, ale coşului unui car. [Sil. loi-tră] /<săş. loiter, sb. lojtra
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

lóitră (lóitre), s.f.1. (înv.) Scară lungă şi lată, scară de asalt. – 2. Partea laterală a căruţei, a dricului etc. cr., slov. lojtra, din germ. Leiter (Miklosich, Fremdw., 106; Cihac, II, 176), cf. sb. lotra, mag. lajtorja.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • lóitrã — s. f. (sil. trã), g. d. art. lóitrei; pl. lóitre …   Romanian orthography

  • draghină — DRÁGHINĂ, draghini, s.f. (pop.) Loitră (la căruţă). ♦ Fiecare dintre lemnele lungi (de sus şi de jos) ale loitrei, în care sunt fixate spetezele. [pl. şi: draghine] – Din ucr. drabyna. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DRÁGHINĂ… …   Dicționar Român

  • leucă — LÉUCĂ, leuci, s.f. Parte a carului formată dintr un lemn încovoiat, cu un capăt îmbucat în osie şi cu celălalt prins de loitră, spre a o sprijini. ♢ expr. A fi lovit (sau bătut, pălit, trăsnit) cu leuca (în cap) = a) a fi zăpăcit, prostănac,… …   Dicționar Român

  • carâmb — CARẤMB, carâmbi, s.m. 1. Parte a cizmei care îmbracă pulpa piciorului de la genunchi până la gleznă. 2. Fiecare dintre cei doi drugi paraleli ai loitrei, în care intră spetezele carului. 3. Fiecare dintre cei doi drugi paraleli ai scării, în care …   Dicționar Român

  • furcă — FÚRCĂ, furci, s.f. 1. Unealtă agricolă formată dintr o prăjină de lemn sau de oţel terminată cu doi sau trei dinţi (încovoiaţi), folosită pentru strângerea fânului, clăditul şirelor, strângerea gunoiului, a băligarului etc. s expr. Parc ar fi… …   Dicționar Român

  • angâş — angîş ( şle), s.n. – Loitră la car. tc. angic car (Şeineanu, I, 395). L de la pl. se explică prin forma pl. tc. angiclar. Trimis de blaurb, 03.04.2009. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • carabă — CARÁBĂ, carabe, s.f. 1. (reg.) Fluier primitiv pe care şi l fac copiii dintr o ţeavă de soc, din cotorul frunzei de dovleac, din pană de gâscă etc. 2. Tubul cimpoiului asemănător cu fluierul, la care se execută melodia. 3. (arg.) Palmă (2). – Din …   Dicționar Român

  • corlată — CORLÁTĂ, corlate. s.f. (reg.) 1. Iesle. 2. Îngrăditură sau colibă pentru vite. 3. Împletitură de formă bombată care se aşează pe car când se transportă snopi sau fân. 4. Poliţă în jurul cuptorului pe care se ţin vase de bucătărie şi alte lucruri… …   Dicționar Român

  • coş — COŞ1, coşuri, s.n. 1. Obiect de diferite forme, făcut dintr o împletitură de nuiele, de papură, de rafie etc., cu sau fără toarte, care serveşte la transportarea sau la depozitarea unor obiecte; coşarcă. ♢ expr. A arunca (sau a da) la coş = a… …   Dicționar Român

  • drabină — DRÁBINĂ s. v. loitră. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”