apelant

apelant
APELÁNT, -Ă, apelanţi, -te, s.m. şi f. (jur.; în trecut) Persoană care a introdus un apel (4). – Din fr. appelant.
Trimis de cata, 28.02.2004. Sursa: DEX '98

apelánt s. m., pl. apelánţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

APELÁN//T apelanttă (apelantţi, apelantte) m. şi f. jur. Persoană care face un apel împotriva unei sentinţe judecătorişti. /<fr. appelant
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

APELÁNT, -Ă adj., s.m. şi f. (Ieşit din uz) (Cel) care face apel contra unei hotărâri judecătoreşti. [cf. fr. appelant].
Trimis de LauraGellner, 03.03.2006. Sursa: DN

APELÁNT, -Ă I. adj. care apelează. II. adj., s.m. f. (cel) care face un apel (4). (< fr. appelant)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • apelant — apèlant (apelȁnt) m DEFINICIJA onaj koji apelira ETIMOLOGIJA vidi apel …   Hrvatski jezični portal

  • appellant — /euh pel euhnt/, n. 1. a person who appeals. 2. Law. a party that appeals to a higher tribunal. adj. 3. of or pertaining to an appeal; appellate. [1400 50; late ME appellaunt < AF; OF apelant, prp. of apeler to APPEAL; see ANT] * * * …   Universalium

  • coquard — (ko kar) s. m. 1°   Vieux coq.    Fig. et familièrement, fou, benêt. •   Et s il le dit, c est un coquard, LA FONT. dans le Dict. de DOCHEZ.. 2°   Le produit du croisement du faisan avec la poule. ÉTYMOLOGIE    Coq. HISTORIQUE    XIVe s. •   [T …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • prizìvāč — m (prizivàčica ž) 〈G priziváča〉 onaj koji priziva (što), apelant …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • apel — APÉL, apeluri, s.n. 1. Citire cu glas tare a numelor unor persoane dintr un colectiv, spre a verifica prezenţa lor într un anumit loc. 2. Chemare scrisă sau orală adresată maselor, unei colectivităţi etc. 3. Cerere, rugăminte. ♢ loc. vb. A face… …   Dicționar Român

  • funcţie — FÚNCŢIE, funcţii, s.f. (Şi în forma funcţiune) 1. Activitate administrativă pe care o prestează cineva în mod regulat şi organizat într o instituţie, în schimbul unui salariu; serviciu, slujbă, post2. ♦ Grad pe care îl deţine cineva într o… …   Dicționar Român

  • appellant — (n.) late 14c., Anglo French, from O.Fr. apelant, noun from prp. of apeler, from L. appellare (see APPEAL (Cf. appeal)) …   Etymology dictionary

  • appellant — [ə pɛl(ə)nt] noun Law a person who appeals against a court ruling. Origin ME: from Fr. apelant, lit. appealing , from apeler (see appeal) …   English new terms dictionary

  • prizivač — prizìvāč m <G priziváča> DEFINICIJA onaj koji priziva (što), apelant ETIMOLOGIJA vidi prizvati …   Hrvatski jezični portal

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”