- apendice
- APÉNDICE, apendice, s.n. 1. Mică prelungire a tubului intestinal, în partea de jos a cecului. 2. Parte secundară a unui obiect, care se prezintă ca o prelungire sau ca o completare a acestuia. 3. Adaos, anexă, supliment la o publicaţie. 4. (fon.) Element fonic suplimentar care însoţeşte articulaţia unui sunet. [acc. şi: apendíce] – Din fr. appendice, lat. appendix, -icis.Trimis de RACAI, 09.03.2005. Sursa: DEX '98APÉNDICE s. v. adaos.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeapéndice s. n., pl. apéndiceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficAPÉNDICE apendice n. 1) Mică prelungire a tubului intestinal în partea de jos a cecului. 2) Parte suplimentară la o publicaţie; anexă. 3) Ceea ce constituie o completare a unui lucru, a unui organ sau a unei acţiuni principale. /<fr. appendice, lat. appendix, apendiceicisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXAPÉNDICE s.n. 1. Parte a unui lucru, a unui organ etc., care se prezintă ca o prelungire, ca o completare a acestuia. ♦ Element fonic suplimentar care însoţeşte articulaţia unui sunet. 2. Prelungire a intestinului gros, care porneşte de la cec. ♦ Parte lipită de un organ. 3. Supliment, adaos la o lucrare; anexă. [acc. şi apendíce, pl. -ce, (s.m.) -ci. / < fr., it. appendice, cf. lat. appendix – adaus, ceva atârnat].Trimis de LauraGellner, 13.06.2007. Sursa: DNAPÉNDICE/APENDÍCE s. n. 1. prelungire a intestinului gros, care porneşte de la cec2. 2. organ al unor aparate anatomice la artropode, arahnide, crustacee etc. 3. parte a unui lucru ca o prelungire a acestuia. ♢ element fonic suplimentar care însoţeşte articulaţia unui sunet. 4. supliment, adaos la o lucrare; anexă. (< fr. appendice, lat. appendix)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.