achiziţioná — vb. (sil. ţi o ), ind. prez. 1 sg. achiziţionéz, 2 pl. achiziţionézi, 3 sg. şi pl. achiziţioneázã … Romanian orthography
achiziţionare — ACHIZIŢIONÁRE, achiziţionări, s.f. Acţiunea de a achiziţiona şi rezultatul ei; achiziţie (1). [pr.: ţi o] – v. achiziţiona. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ACHIZIŢIONÁRE s. v. cumpărare Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
procura — PROCURÁ, procúr, vb. I. tranz. 1. A face rost de ceva, a obţine ceva. 2. A produce, a provoca, a pricinui. – Din fr. procurer, lat. procurare. Trimis de oprocopiuc, 19.04.2004. Sursa: DEX 98 PROCURÁ vb. 1. v. cumpăra. 2. a achiziţiona, a… … Dicționar Român
capanliu — CAPANLÍU, capanlii, s.m. (Turcism înv.) Negustor turc care achiziţiona alimente pentru aprovizionarea trupelor turceşti. – Din tc. kapanlı. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 capanlíu s. m., art. capanlíul; pl. capanlíi, art.… … Dicționar Român
colecta — COLECTÁ, colectez, vb. I. tranz. 1. A aduna, a strânge la un loc lucruri, bani etc. pentru un anumit scop. 2. (Ieşit din uz) A strânge în mod organizat de la producători diferite produse. 3. (Despre abcese sau răni) A face puroi; a coace. – Din… … Dicționar Român
cumpăra — CUMPĂRÁ, cúmpăr, vb. I. tranz. 1. A intra în posesiunea unui lucru, plătind contravaloarea lui cu bani. ♢ expr. Cum am cumpărat o, aşa o vând = cum mi s a povestit mie, aşa povestesc şi eu altora. 2. fig. A câştiga de partea sa pe cineva,… … Dicționar Român
cunoaşte — CUNOÁŞTE, cunósc, vb. III. 1. tranz. A lua cunoştinţă de obiectele şi de fenomenele înconjurătoare, reflectate în conştiinţă; a stabili în chip obiectiv natura, proprietăţile unui lucru, relaţiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă… … Dicționar Român
importa — IMPORTÁ1, impórt, vb. I. tranz. A aduce în ţara proprie mărfuri străine prin cumpărare sau prin schimb. ♦ fig. A prelua obiceiuri, mode etc. străine. – Din fr. importer. Trimis de gall, 02.06.2008. Sursa: DEX 98 IMPORTÁ2, pers. 3 impórtă, vb. I … Dicționar Român
neguţa — NEGUŢÁ, neguţez, vb. I. tranz. (înv. şi pop.) 1. A face negoţ. ♦ refl. recipr. A se tocmi, a se târgui; fig. a duce tratative cu cineva pentru a i smulge o favoare, oferindu i în schimb altceva. 2. A cumpăra. – lat. negotiari sau din negoţ.… … Dicționar Român
preempţiune — preempţiúne s. f. (sil. ţi u ), g. d. art. preempţiúnii; pl. preempţiúni Trimis de siveco, 15.07.2006. Sursa: Dicţionar ortografic PREEMPŢIÚNE s.f. (jur.) I. 1. Dreptul de a cumpăra sau achiziţiona (în particular, al Administraţiei de Stat)… … Dicționar Român
