magnilocvenţă

magnilocvénţă s. f., pl. magnilocvénţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



MAGNILOCVÉNŢĂ s.f. (Liv.) Calitate a celui ce este magnilocvent. [cf. it. magniloquenza].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



MAGNILOCVÉNŢĂ s. f. gravitate, emfază, grandilocvenţă; bombasticism. (< it. magniloquenza)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN