mai

mai
MAI1 adv. I. 1. (Serveşte la formarea gradului comparativ) Mai bun. ♢ (În locuţiuni, întărind sensul unor cuvinte) Mai întâi (şi-ntâi). Mai apoi. Mai înainte. 2. (Serveşte la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun. ♢ (Înaintea unui substantiv) Te comporţi ca cel mai copil dintre copii. ♢ (Precedat de "ce" în construcţii exclamative, cu valoare de superlativ absolut) Ce mai drac frumos de fată!expr. Mai rar = întâlnit extrem de rar. Aşa om mai rar!. II. (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puţin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. Copii şi mai cuminţi, şi mai obraznici. Ploaia mai încetase. III. (Exprimă ideea de aproximaţie) Aproape; aproximativ; cam. Mai îmi vine a crede. ♦ (Urmat de o propoziţie subordonată introdusă prin "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. Cetina mai că-i ajunge la pământ.Mai-mai = cât pe-aci, gata-gata. IV. (Înaintea unui verb) 1. (Arată că acţiunea verbului durează) Şi acum, în continuare, încă. Mai vine la noi.expr. Mai e vorbă! = desigur! neapărat! nu încape discuţie! sigur! ♦ (În formule interogative, cu referire la o situaţie nouă) Ce mai faci? 2. (Arată repetarea acţiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. Poate să ne mai întâlnim. 3. (Exprimă nedumerire) Nu se ştie ce s-a mai făcut. v. (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) 1. (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. Avea casă, mai ceva bani.expr. Ce mai atâta vorbă sau ce mai încoace-ncolo, se zice când vrem să punem capăt unei discuţii. 2. (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. Mai una, mai alta. VI. (În propoziţii şi construcţii exclamative, intensifică ideea din frază) Ce mai zgomot, ce mai freamăt!lat. magis.
Trimis de claudia, 18.03.2009. Sursa: DEX '98

MAI2, maiuri, s.n. Nume pentru diferite unelte sau părţi de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ♦ (reg.) Bătător2. – lat. malleus.
Trimis de claudia, 13.11.2005. Sursa: DEX '98

MAI3, maiuri, s.n. (reg.) Ficat. – Din magh. máj.
Trimis de claudia, 01.04.2009. Sursa: DEX '98

MAI4 s.m. invar. A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. – lat. maius, sl. maĩ.
Trimis de claudia, 23.09.2003. Sursa: DEX '98

GÂNDAC DE MÁI s. v. cărăbuş.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MAI adv. 1. încă. (Oile mai găsesc verdeaţă.) 2. cam, (înv.) camai. (mai rar aşa om.) 3. gata.
Trimis de siveco, 03.04.2008. Sursa: Sinonime

MAI s. (pop.) florar, (reg.) frunzar, prătar. (mai este a cincea lună a anului.)
Trimis de siveco, 03.04.2008. Sursa: Sinonime

MAI s. 1. măciucă. (mai pentru tasarea terenului.) 2. (prin Transilv.) apăsător, (înv.) tocmac. (mai de bătut pari.) 3. (Maram., Transilv. şi Bucov.) pranic. (mai de bătut rufele, când se spală.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

MAI s. v. ciocan, ficat, mustuitor, pat, pilug, pisălog.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MAI-DE-ÁPĂ s. v. nufăr.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

mai adv.
Trimis de siveco, 10.02.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

mai (luna) s. m. invar. (dar:1 Mai), g.-d. art. lui mai; simb. V (şi: .5./-5-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

mai (ciocan, ficat) s. n., pl. máiuri
Trimis de siveco, 01.12.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

mái-mai loc. adv.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

mai-márele s. m. art., pl. mai-márii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

mai mult ca perféct s. n., art. mai mult ca perféctul
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

nu mai adv. + adv.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MAI1 adv. 1) (serveşte la formarea gradului comparativ) mai încet. mai înalt. mai bun. 2) (în îmbinare cu articolul cel, cea (cei, cele) serveşte la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun. Cel mai înalt. 3) (atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte; întrucâtva; într-o oarecare măsură. Ploaia mai încetase. 4) (exprimă ideea de aproximaţie) Aproape; aproximativ. Cam mai îmi vine a crede. 5) În oarecare măsură; puţin. Vântul s-a mai potolit. Vrea să mai lucreze. 6) (arată că o acţiune durează încă) mai lucrează lăcătuş. 7) (arată repetarea unei acţiuni) Din nou; iar. L-ai mai văzut pe Gheorghe? 8) (cu sens intensiv) Ce mai fulgeră! 9) (exprimă ideea de aproximaţie) Aproape; cam; aproximativ. mai cât dânsul de mare. mai nimic.mai-mai gata-gata; cât pe ce. 10) În afară de aceasta; în plus. ♢ Ce mai atâta vorbă să terminăm discuţia. /<lat. magis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MAI2 m. A cincea lună a anului; florar. /<lat. maius
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MAI3 máiuri n. 1) Ciocan mare de lemn, folosit, mai ales, în dulgherie şi rotărie. 2) Unealtă manuală sau mecanică folosită în construcţia drumurilor pentru îndesarea pământului sau a altor materiale de terasament. /<lat. malleus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MAI4 máiuri n. pop. (la om şi la animale) Glandă legată de tubul digestiv, situată în partea dreaptă a abdomenului, care participă la toate funcţiile metabolice din organism; ficat. /<ung. máj
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

mai adv.1. Indică superioritatea într-o comparaţie: cine ce are mai bun (Neculce). – 2. Mai mult, mai bine: noi mai iubim binele Împărăţiei tale (Varlaam); nu unul să-l mai iubească iară pre altul să-l mai urască (Pravila mică), în acest sens absolut, înv., echivalează cu mai mult. – 3. Încă, şi: aşi mai vrea (Eminescu). – 4. Altădată, înainte: n-am mai văzut (Alecsandri). – 5. Deja: nu-i mai era frig (Macedonski). – 6. Aproape, într-un anumit fel: carnea era mai crudă (Sbiera); un ofiţer, aşa ca dînsul, mai că i-ar plăcea (Gib Mihăescu). Mai ... mai arată o alternanţă de acţiuni: mai nu vrea, mai se lasă (Eminescu). – 7. Puţin mai mult: te-i mai încălzi mergînd (Creangă). – 8. Expletiv, în fraze exclamative: ciudată făptură omenească mai eşti! (D. Zamfirescu). – Mr. ma, megl., istr. mai. lat. magis (Candrea, Éléments, 35; Puşcariu 1015; Candrea-Dens., 1041; REW 5228), cf. it. mai, ma, prov., fr. mais, cat. may, sp., port. mas. Mr. nu trebuie confundat cu ma "dar, însă" (Weigand, Jb., XII, 91), care provine din din it. (Bartoli, Studi fil. rom., VIII, 174) sau din ngr. (REW 5228). Evoluţia fonetică a lui mai nu este clară. Probabil trebuie să se pornească de la o formă populară *mas (› sp.), cu aceeaşi evoluţie ca de la dasdai sau νosvoi etc. Sensul expletiv (8) coincide cu cel sp.cf. cam, numai. Din rom. provin bg. maj "aproape" (Candrea, Elemente, 408;maj "mai", în comparaţii (Miklosich, Wander, 17; BL, VI, 240), ţig. mai "mai", comparativ (D. Sampson, The dialect of the Gypsies of Wales, 321).
Trimis de blaurb, 19.03.2008. Sursa: DER

mái (máiuri), s.n. – Pisălog. – Mr. mal’u, megl. mal’. lat. malleus (Diez, I, 258; Puşcariu 1057; Candrea-Dens., 1038; REW 5268), cf. alb. maj (Meyer 235), it. maglio, prov. malh, fr. mail, cat. mall, sp. majo, port. malho. – Der. măior, s.n. (mai mic), der. în rom. (după Candrea-Dens., 1039, direct din lat. malleolus); măiug, s.n. (mai, pisălog). sb. malj poate proveni din rom. (Candrea, Elemente, 403) sau din it.; sb. maljuga poate proveni din rom. sau să fie der. în interiorul sb. (după Cihac, II, 133 ar fi sursa rom.).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

mái (máiuri), s.n. – Ficat. Mag. máj (Tiktin; Gáldi, Dict., 143). În Mold. şi Trans. (ALR, I, 46). – Der. măior, s.m. (Trans., caltaboş cu ficat de porc); măietic, s.m. (rar, caltaboş); măieş, s.m. (Trans., caltaboş).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

mái s.m. – Numele lunii florar. – Mr., megl. maiu, istr. mai. ngr. Mάιος, din lat. Maius (Philippide, O rămăşiţă, 13; Pascu, Beiträge, 10), în parte prin intermediul sl. maj (Tiktin; Vasmer, gr., 93), cf. tc. maios, alb., bg. maj. Der. directă din lat. (Puşcariu 1018; Candrea-Dens., 1040; REW 5250) pare îndoielnică.
Trimis de blaurb, 25.10.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • mai — mai …   Dictionnaire des rimes

  • Mai-68 — est un terme désignant de manière globale l ensemble des mouvements de révolte survenus en France en mai juin 1968. Ces événements constituent une période et une césure marquantes de l histoire contemporaine française, caractérisées par une vaste …   Wikipédia en Français

  • mai — [ mɛ ] n. m. • 1080; lat. maius, majus (mensis) « (mois) de la déesse Maia » ♦ Cinquième mois de l année (correspondait à floréal, prairial). Mai a 31 jours. Le joli mois de mai (cf. Le mois de Marie). Muguet du premier mai. Le 1er Mai, fête du… …   Encyclopédie Universelle

  • Mai — may refer to: Contents 1 Given name 2 Surname 3 Fictional characters 4 Other uses 5 Acronym …   Wikipedia

  • mai — avv. FO 1a. in proposizioni negative, in nessun tempo, nessuna volta, in nessun caso: non l ho mai conosciuto, nessuno c è mai stato, non arrivi mai in tempo; non si sa mai, non si può mai dire, non si può mai sapere, per indicare la possibilità… …   Dizionario italiano

  • Mai K — Mai Kuraki (jap. 倉木 麻衣 Kuraki Mai; eigentlich Aono Mai (青野真衣 Aono Mai) * 28. Oktober 1982 in Tokio, Japan) ist eine JPop Sängerin. Ihr Stil wurde früh vom Gesang Whitney Houstons und der Choreographie von Michael Jackson beeinflusst.… …   Deutsch Wikipedia

  • Mai FM — Broadcast area New Zealand Frequency FM: Various Live Stream First air date …   Wikipedia

  • Mai TV — logo Launched 2006 Owned by Richard Broadbridge Country Fiji Language English …   Wikipedia

  • măi — interj. (fam.) 1. Cuvânt de adresare către una sau mai multe persoane de sex masculin, mai rar feminin, care marchează între vorbitori un raport de la egal la egal sau de la superior la inferior; bă. 2. Cuvânt folosit pentru a exprima admiraţie;… …   Dicționar Român

  • Mai — der; s, e; meist Sg; 1 der fünfte Monat des Jahres <im Mai; Anfang, Mitte, Ende Mai; am 1., 2., 3. Mai>: Am siebten Mai hat Gabi Geburtstag 2 der Erste Mai ein Feiertag, an dem sich die Arbeiter in vielen Ländern versammeln, um gemeinsam zu …   Langenscheidt Großwörterbuch Deutsch als Fremdsprache

  • mai — [lat. magis più ]. ■ avv. 1. [in nessun tempo, in nessun caso, in espressioni negative, enfatiche o ellittiche: non lo farò m. più ; m. che dica la verità ] ▶◀ (lett.) giammai. ◀▶ sempre. 2. [assol., spec. come rafforzativo in risposte negative:… …   Enciclopedia Italiana

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”