marţial

marţial
MARŢIÁL, -Ă, marţiali, -e, adj. 1. (livr.), Solemn şi grav; impunător. 2. Ostăşesc, militar; de război. ♢ Curte marţială = tribunal militar instituit în timp de război, de mobilizare sau în timpul unei stări excepţionale. Lege marţială = lege care autorizează în unele state folosirea forţei armate pentru represiune internă. [pr.: -ţi-al] – Din fr. martial, it. marziale.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

MARŢIÁL adj. v. cazon, grav, militar, milită-resc, milităros, ostăşesc, războinic, serios, soldăţesc, solemn.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

marţiál adj. m. (sil. -ţi-al), pl. marţiáli; f. sg. marţiálă, pl. marţiále
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MARŢIÁL marţială (marţiali, marţiale) 1) Care ţine de război; propriu războaielor; războinic. ♢ Curte marţială tribunal militar care funcţionează în timp de război. 2) Care manifestă deprinderi militare. Lupte marţiale. 3) Care denotă solemnitate şi gravitate; solemn şi grav. Voce marţială. Alură marţială. [Sil. -ţi-al] /<fr. martial, it. marziale
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MARŢIÁL1, -Ă adj. De război, în legătură cu războiul sau cu milităria; războinic. ♢ Curte marţială = tribunal militar în timp de război sau de stare excepţională, care judecă după legi militare. ♦ Impunător, solemn, grav. [pron. -ţi-al. / < fr. martial, it. marziale, cf. Mars – zeul războiului, la romani].
Trimis de LauraGellner, 30.05.2005. Sursa: DN

MARŢIÁL2, -Ă adj. (chim., înv.) Care conţine fier. ♦ Care se referă la fier. ♢ (med.) Carenţă marţială = insuficienţă alimentară de fier, care cauzează anemie. [pron. -ţi-al. / < fr. martial].
Trimis de LauraGellner, 30.05.2005. Sursa: DN

MARŢIÁL1, -Ă adj. 1. ostăşesc, militar; de război. ♢ impunător, solemn, grav. 2. arte ĕ = discipline sportive de atac şi apărare, de origine japoneză (karate, aikido, judo, kendo), bazate pe un fond moral provenind de la samurai. 3. lege marţială = lege care autorizează intervenţia forţei armatei în caz de tulburări interne. o curte marţială = tribunal militar în timp de război sau de stare excepţională, care judecă după legi militare. (< fr. martial, it. marziale)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

MARŢIÁL2, -Ă adj. (despre substanţe) care conţine fier; referitor la fier. o carenţă marţială = insuficienţă alimentară de fier, care cauzează anemie; terapeutică marţială = tratament al anemiilor cu fier. (< fr. martial)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу
Synonyms:
/ , , /


Look at other dictionaries:

  • MARTIAL — MARCUS VALERIUS (40? ? 104) C’est dans une petite ville de Tarraconaise, Bilbilis (aujourd’hui Bambola) près de Catalayud, que Marcus Valerius Martialis voit le jour. Ses parents devaient être aisés, puisqu’il put recevoir une bonne éducation.… …   Encyclopédie Universelle

  • Martial — Mar tial, a. [F., fr. L. martialis of or belonging to Mars, the god of war. Cf. {March} the month.] [1913 Webster] 1. Of, pertaining to, or suited for, war; military; as, martial music; a martial appearance. Martial equipage. Milton. [1913… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • martial — martial, warlike, military carry as their basic meaning belonging to, suitable to, or characteristic of war. Martial distinctively implies reference to war in general and to its essential and fundamental characteristics; it often specifically… …   New Dictionary of Synonyms

  • martial — [mär′shəl] adj. [ME martialle < L martialis, of Mars] 1. of or suitable for war [martial songs] 2. showing a readiness or eagerness to fight; warlike 3. of the army, the navy, or military life; military martialism n. martialist n. martially… …   English World dictionary

  • martial — martial, ale (mar si al, a l ) adj. 1°   Digne de Mars, guerrier. Un air martial. Une tenue martiale.    Cour martiale, sorte de tribunal militaire.    Loi martiale, loi qui autorise l emploi de la force armée dans certains cas. La loi martiale a …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • MARTIAL° — (M. Valerius Martialis; c. 40–104 C.E.), Roman epigrammatist. Martial ridiculed the Jewish rite of circumcision (Epigrammaton, 7:55) and speaks mockingly of women who fast on the Sabbath (ibid., 4:4). In common with other classical writers (e.g …   Encyclopedia of Judaism

  • Martial — Martial,   eigentlich Marcus Valerius Martialis, römischer Dichter, * Bílbilis (bei Calatayud, Spanien) um 40, ✝ bald nach 100; lebte etwa 64 98 in Rom als Literat. Erhalten sind von ihm zwölf Bücher »Epigrammata«, meist in Distichen, dazu eine… …   Universal-Lexikon

  • martial — (adj.) late 14c., warlike, from L. martialis of Mars or war, from Mars (gen. Martis), Roman god of war; see MARS (Cf. Mars). Related: Martially. Martial law, military rule over civilians, first recorded 1530s …   Etymology dictionary

  • martial — Martial, m. acut. C est qui appartient à Mars presidant au fait des armes, ou digne de Mars, ou qui resemble à Mars, comme, Courage Martial, c. Magnanime et plein de valeur. C est aussi le nom propre d un homme, Martialis …   Thresor de la langue françoyse

  • martial — Martial, [marti]ale. adj. Guerrier. Courage Martial. humeur Martiale. fureur Martiale …   Dictionnaire de l'Académie française

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”