masticare


masticare
MASTICÁRE, masticări, s.f. Acţiunea de a mastica şi rezultatul ei; masticaţie. – v. mastica.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

masticáre s. f., g.-d. art. masticării
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MASTICÁRE s.f. 1. Acţiunea de a mastica şi rezultatul ei; masticaţie. 2. Operaţie de amestecare prin care se supune cauciucul la deformaţii plastice repetate pentru micşorarea viscozităţii. [< mastica].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

MASTICÁRE s. f. 1. acţiunea de a mastica; masticaţie. 2. operaţie de amestecare prin care se supune cauciucul la deformaţii plastice repetate pentru micşorarea viscozităţii. (< mastica)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • masticare — v. tr. [lat. tardo masticare, dal gr. mastikháō ] (io màstico, tu màstichi, ecc.). 1. [schiacciare tra i denti, spec. sostanze commestibili: m. il cibo ] ▶◀ [in minutissimi frammenti] triturare. ● Espressioni: gomma da masticare ➨ ❑. 2. (fig.) a …   Enciclopedia Italiana

  • masticare — ma·sti·cà·re v.tr. (io màstico) AU 1a. triturare, spezzettare il cibo con i denti, prima di deglutirlo: masticare un pezzo di pane | anche ass.: inghiottire senza masticare 1b. schiacciare qcs. tra i denti, per assaporarla: masticare tabacco,… …   Dizionario italiano

  • masticare — {{hw}}{{masticare}}{{/hw}}v. tr.  (io mastico , tu mastichi ) 1 Frantumare, triturare con i denti: masticare il cibo; masticare tabacco | Masticare amaro, masticare veleno, (fig.) soffrire in silenzio. 2 (fig.) Borbottare, biascicare: masticare… …   Enciclopedia di italiano

  • masticare — v. tr. 1. tritare con i denti, biascicare, maciullare, rodere, sgranocchiare, ruminare □ (est.) mangiare 2. (fig., di parole) borbottare, biascicare FRASEOLOGIA masticare amaro, masticare veleno (fig.), soffrire in silenzio □ masticare una lingua …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • Mastegà — masticare …   Mini Vocabolario milanese italiano

  • mâcher — [ maʃe ] v. tr. <conjug. : 1> • maschier v. 1190; lat. imp. masticare 1 ♦ Broyer, écraser avec les dents, par le mouvement des mâchoires, avant d avaler. Mâcher du pain, de la viande. ⇒ 1. mastiquer. « il mâchait pesamment et en faisant… …   Encyclopédie Universelle

  • mastiquer — 1. mastiquer [ mastike ] v. tr. <conjug. : 1> • XVIe; mastiguer v. 1370; lat. masticare → mâcher ♦ Broyer, triturer longuement avec les dents (un aliment, avant de l avaler, ou une substance non comestible qu on rejette). ⇒ mâcher;… …   Encyclopédie Universelle

  • masticaţie — MASTICÁŢIE, masticaţii, s.f. Mestecarea alimentelor în gură cu ajutorul limbii, al dinţilor şi al muşchilor masticatori; masticare. – Din fr. mastication. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  masticáţie s. f. (sil. ţi e), art.… …   Dicționar Român

  • mesteca — MESTECÁ2 vb. I v. amesteca. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MESTECÁ1, méstec, vb. I. tranz. A sfărâma un aliment cu dinţii şi a l amesteca în gură (pentru a l înghiţi). ♦ A învârti ceva (cu limba) în gură. ♦ fig. A pune la… …   Dicționar Român

  • mascar — (Del lat. masticare.) ► verbo transitivo 1 Deshacer la comida con los dientes: ■ es preferible mascar repetidas veces los alimentos para facilitar la digestión. SE CONJUGA COMO sacar SINÓNIMO masticar 2 coloquial Decir una cosa sin pronunciarla… …   Enciclopedia Universal