maturitate

maturitate
MATURITÁTE s.f. Stare de deplină dezvoltare (fizică şi intelectuală); calitatea de a fi matur; p.ext. perioadă din viaţa omului între tinereţe şi bătrâneţe. ♦ (biol.) Stare de dezvoltare deplină a unui organ sau a unui organism întreg. ♦ Stare de deplină dezvoltare a unui fruct; coacere. ♦ fig. Stadiu înaintat de experienţă, de însuşire a cunoştinţelor; seriozitate, profunzime (determinată de vârstă, de experienţă). ♢ (Ieşit din uz) Examen de maturitate = bacalaureat. – Din fr. maturité, lat. maturitas, -atis.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Maturitate ≠ imaturitate
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

MATURITÁTE s. 1. (înv.) bărbăţie. (La vârsta maturitate.) 2. v. coacere. 3. profunzime, seriozitate, temeinicie. (maturitate gândirii, a sentimentelor cuiva.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

maturitáte s. f., g.-d. art. maturităţii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MATURITÁTE f. 1) Stare de dezvoltare fizică şi intelectuală completă. 2) Caracter matur. 3) Perioadă din viaţa unui om, cuprinsă între tinereţe şi bătrâneţe. 4) Stare de dezvoltare deplină (a unui fruct); coacere. 5) Nivel avansat de experienţă, acumulat o dată cu înaintarea în vârstă. /<fr. maturité, lat. maturitas, maturitateatis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MATURITÁTE s.f. 1. Dezvoltare completă din punct de vedere fizic şi (mai ales) intelectual; calitatea de a fi matur; (p. ext.) perioadă în viaţa omului între tinereţe şi bătrâneţe. ♦ (fig.) Stadiu înaintat de experienţă. 2. Seriozitate, profunzime. ♢ (Ieşit din uz) Examen de maturitate = bacalaureat. 3. (biol.) Dezvoltare desăvârşită a unui organ sau a organismului întreg, a unui fruct. [cf. lat. maturitas, fr. maturité].
Trimis de LauraGellner, 25.10.2006. Sursa: DN

MATURITÁTE s. f. 1. dezvoltare completă din punct de vedere fizic şi intelectual; calitatea de a fi matur; perioadă în viaţa omului între tinereţe şi bătrâneţe. ♢ (fig.) stadiu înaintat de experienţă. 2. seriozitate, profunzime. 3. (biol.) dezvoltare desăvârşită a unui organ sau organism, a unui fruct. 4. stadiu de evoluţie a solului în care acesta şi-a format un profil cu orizonturi bine dezvoltate. (< fr. maturité, lat. maturitas)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • maturitáte — s. f., g. d. art. maturitäţii …   Romanian orthography

  • coace — COÁCE, coc, vb. III. 1. tranz. A supune un aliment la acţiunea căldurii (în cuptor) spre a l face bun de mâncat. ♢ expr. A i coace (cuiva) turta sau a i o coace = a încerca să i facă rău (cuiva); a i întinde (cuiva) o cursă. ♦ refl. (Despre… …   Dicționar Român

  • imatur — IMATÚR, Ă, imaturi, e, adj. Care nu s a dezvoltat complet, care nu a ajuns la maturitate. – Din fr. immature. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IMATÚR adj. v. prematur. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  imatúr adj …   Dicționar Român

  • indehiscent — INDEHISCÉNT, Ă, indehiscenţi, te, adj. (Despre fructe) Care nu se deschide spontan la maturitate, spre a pune în libertate seminţele. – Din fr. indéhiscent. Trimis de ana zecheru, 31.07.2002. Sursa: DEX 98  indehiscént adj. m., pl. indehiscénţi; …   Dicționar Român

  • matur — MATÚR, Ă, maturi, e, adj. Ajuns la o deplină dezvoltare (fizică şi intelectuală); cu judecată, cu experienţă. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care dovedeşte o judecată adâncă, serios, chibzuit; p.ext. profund. [acc. şi: mátur] – Din lat.… …   Dicționar Român

  • tânăr — TẤNĂR, Ă, tineri, e, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană, p. gener. fiinţă) care este, ca vârstă, între copilărie şi maturitate, care nu este încă matură. ♢ loc. adv. De tânăr = din fragedă vârstă, de timpuriu. 2 …   Dicționar Român

  • adult — ADÚLT, Ă, adulţi, te, adj., s.m. şi f. (Organism) care şi a terminat creşterea şi a ajuns în stadiul de a se reproduce; (persoană) aflată în perioada de la 17 18 ani până la 50 de ani. – Din fr. adulte, lat. adultus. Trimis de ana zecheru,… …   Dicționar Român

  • dehiscent — DEHISCÉNT, Ă, dehiscenţi, te, adj. (Despre fructe, antere etc.) Care se deschide spontan când ajunge la maturitate, punând în libertate seminţele. – Din fr. déhiscent, lat. dehiscens, ntis. Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • pui — PUI1, pui, s.m., interj. I. s.m. 1. (De obicei urmat de determinări care indică specia) Pasăre, de la ieşirea din ou până la maturitate. ♢ expr. Pui de cuc = bastard. Pui de bogdaproste = a) pui de găină (de obicei mai mic şi mai slab) care se dă …   Dicționar Român

  • bărbăţie — BĂRBĂŢÍE s.f. 1. Faptul de a fi bărbat; vârsta de maturitate a bărbatului. 2. Virilitate. ♦ fig. Organul genital masculin. – Bărbat + suf. ie. Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX 98  Bărbăţie ≠ laşitate, poltronerie Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”