mediu

MÉDIU¹, medii, s.n. 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află fiinţele şi lucrurile. ♢ Mediu intern = totalitatea umorilor care scaldă celulele organismului. Mediu de cultură = soluţie nutritivă sterilizată, utilizată pentru înmulţirea microbilor în laborator, în diverse scopuri. 2. Societatea, lumea în mijlocul căreia trăieşte cineva: ambianţă. 3. Substanţă solidă, lichidă sau gazoasă, câmp electromagnetic sau gravitaţional etc. în care se desfăşoară fenomenele fizice. 4. Persoană care poate fi trecută în stare de hipnoză, de transă şi despre care, în practicile oculte, se crede că poate comunica cu spiritele şi poate servi ca intermediar între ele şi cei vii. – Din lat. medium.

Trimis de gudovan, 02.05.2004. Sursa: DEX '98



MÉDIU², -IE, medii, adj., s.f. 1. adj. Care se află în mijloc; de mijloc, mijlociu. ♢ Învăţământ mediu = treaptă a învaţământului public, între învăţământul elementar şi cel superior. Şcoală medie = şcoală de învăţământ mediu. Termen mediu = al doilea termen al silogismului. ♦ (mat.; substantivat, m.pl., în forma mezi) Termenii care se găsesc la mijlocul unei proporţii. ♦ fig. Moderat, echilibrat, ponderat. 2. adj. Care reprezintă o medie (3). 3. s.f. Valoare mijlocie a mai multor mărimi. ♢ Medie aritmetică = rezultatul obţinut din împărţirea sumei mai multor mărimi la numărul lor. Unde medii (şi substantivat, f.pl.) = unde radio cu lungimea între 100 şi 1000 m; domeniu cuprins între 186,9 m şi 571,4 m destinat posturilor naţionale de radiodifuziune. ♢ loc. adv. În medie = luând o măsură intermediară între cantităţile sau calităţile diferitelor elemente componente: una cu alta, una peste alta. ♦ Rezultatul obţinut din adunarea notelor primite de un elev, de un student etc. şi împărţirea acestora prin numărul lor total. ♢ expr. A (nu)-i ieşi sau a (nu) avea media (sau medie) = a (nu) obţine nota de trecere. – Din lat. medius, -a, -um.

Trimis de gudovan, 15.07.2006. Sursa: DEX '98



EVUL MÉDIU s. (ist.) (înv.) secolul de mijloc, veacul de mijloc, vârsta de mijloc.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



MÉDIU s. ambianţă, anturaj, cadru, cerc, sferă, societate, (înv.) mijloc, (fig.) atmosferă, climat. (În ce mediu se învârte?)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



MÉDIU s. v. cale, chip, fel, formă, manieră, metodă, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedură, putinţă, sistem.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



médiu adj. m. [-diu pron. -diu], f. médie (sil. -di-e); pl. m. şi f. médii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



médiu s. n. [-diu pron. -diu], art. médiul; pl. médii, art. médiile (sil. -di-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



MÉDI//U¹ mediui n. 1) Ansamblu de factori, de obiecte materiale şi de condiţii fizice, care înconjoară şi influenţează organismele. 2) Spaţiu material în care se află un corp sau în care se desfăşoară un fenomen fizic. 3) Ansamblu de condiţii externe în care trăieşte şi se dezvoltă un individ uman. 4) Ansamblu de circumstanţe materiale sau morale; ambianţă care înconjoară o persoană; anturaj; climat; cadru. /<lat. medium

Trimis de siveco, 06.01.2007. Sursa: NODEX



MÉDIU² medii m. (în practicile oculte) Persoană dotată cu spirite, servind ca intermediar între spirite şi cei vii. /<lat. medium

Trimis de siveco, 15.06.2007. Sursa: NODEX



MÉDI//U³ mediue (mediui) 1) Care se află la mijloc; situat între două părţi extreme sau între două lucruri de acelaşi fel; de mijloc; mijlociu. Cursul mediu al unui râu. 2) Care este de proporţii sau de valoare moderată; de natură foarte obişnuită. Preţ mediu. Alimentaţie mediue. 3) Care reprezintă o medie; cu valoare de mijloc. /<lat. medius

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



MÉDIU s.n. 1. Natura, spaţiul înconjurător în care se află o fiinţă, un lucru etc. ♢ Mediu geografic = totalitatea condiţiilor naturale exterioare ale vieţii sociale, care constituie una dintre condiţiile necesare şi permanente ale vieţii materiale a societăţii şi unul dintre factorii care influenţează dezvoltarea ei. ♦ Orice substanţă în care se produce sau se propagă un fenomen. ♢ Mediu de cultură = soluţie nutritivă sterilizată, folosită pentru înmulţirea microbilor în laborator în diverse scopuri. 2. Societatea, lumea în mijlocul căreia trăieşte cineva. 3. (În forma medium) (Cel) care pretinde că poate înlesni comunicarea cu spiritele în practicile oculte. [pron. -diu, var. medium s.n. / cf. lat. medium, fr. médium].

Trimis de LauraGellner, 01.06.2005. Sursa: DN



MÉDIU, -IE adj. De (la) mijloc, mijlociu; care formează, care constituie o medie. ♢ Învăţământ mediu = treaptă imediat superioară învăţământului elementar; termen mediu = al doilea termen al unui silogism, care leagă ceilalţi doi termeni. [pron. -diu. / < lat. medius].

Trimis de LauraGellner, 01.06.2005. Sursa: DN



MÉDIU¹ s. n. 1. natura, spaţiul înconjurător în care se află o fiinţă, un lucru etc.; complexul tuturor factorilor care afectează viaţa şi dezvoltarea organismelor. ♢ orice substanţă în care se produce sau se propagă un fenomen. o mediu de cultură = soluţie nutritivă sterilizată, pentru înmulţirea microbilor în laborator. 2. substanţă care poate fi străbătură de un fluid. 3. societatea, lumea în mijlocul căreia trăieşte cineva. 4. (în forma medium) cel care pretinde că poate înlesni comunicarea cu spiritele în practicile oculte. (< lat. medium)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



MÉDIU², -IE adj. 1. de (la) mijloc, mijlociu; care formează o medie. o învăţământ mediu = treaptă superioară învăţământului elementar; (log.) termen mediu = al doilea termen al unui silogism, care leagă ceilalţi doi termeni. 2. (fig.) moderat, echilibrat, ponderat. (< lat. medius)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



médiu (médii), s.n. – Ambianţă, mijlocire. lat. medium (sec. XVIII). – Der. mediat, adj., din fr. médiat; imediat, adj., adv., din fr. immédiat; median, adj., din fr. médian; mediatiza, vb., din fr. médiatiser; mediator, s.m., din lat. mediator, apare la Radu Popescu (sec. XVIII); mediaţiune, s.f., din fr. médiation; medie, s.f. (valoare mijlocie), din lat. media (sec. XIX).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER