mercenar

mercenar
MERCENÁR, -Ă, mercenari, -e s.m., adj. 1. s.m. Persoană angajată cu leafă într-o armată (străină); fig. persoană care, pentru bani sau pentru unele avantaje materiale, face orice fel de servicii. 2. adj. Care aparţine mercenarilor (1), privitor la mercenari; care se compune din mercenari. – Din fr. mercenaire, lat. mercenarius.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

MERCENÁR s. (ist., mil.) (înv.) joldunar, lefegiu, simbriaş, simbriot, stipendiat. (mercenar în armata otomană.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

mercenár s. m., adj. m., pl. mercenári; f. sg. mercenáră, pl. mercenáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MERCENÁR mercenari m. 1) Ostaş în solda unei armate străine; lefegiu. 2) fig. Persoană care prestează orice activitate în schimbul unor avantaje materiale. /<fr. mercenaire, lat. mercenarius
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MERCENÁR s.m. 1. Militar angajat cu plată într-o armată străină; lefegiu. 2. (fig.) Persoană care pentru bani, se pune în serviciul oricui, luptând pentru interese de orice natură. // adj. Care aparţine mercenarilor; format din mercenari. ♦ Care acţionează plătit. [cf. fr. mercenaire, lat. mercenarius < merces – salariu].
Trimis de LauraGellner, 28.10.2006. Sursa: DN

MERCENÁR, -Ă I. s. m. 1. militar angajat cu plată într-o armată străină. 2. (fig.) cel care, pentru bani, se pune în serviciul oricui, luptând pentru interese de orice natură. II. adj. care aparţine mercenarilor; format din mercenari. (< fr. mercenaire, lat. mercenarius)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • Mercenär — Mercenär, lat. deutsch, käuflich, feil …   Herders Conversations-Lexikon

  • mercenar — mercènār m <G mercenára> DEFINICIJA vojn. pov. vojnik koji je plaćen; plaćenik, najamnik ETIMOLOGIJA lat. mercen (n)arius …   Hrvatski jezični portal

  • mercenár — s. m., adj. m., pl. mercenári; f. sg. mercenárã, pl. mercenáre …   Romanian orthography

  • joimir — JOIMÍR, joimiri, s.m. (Înv) Mercenar polonez. ♦ (La pl.) Corp de oaste din armatele ţărilor române. – Din pol. žołnierz. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  joimír s. m. (sil. joi ), pl. joimíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • jold — s. v. corvoadă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  jold ( duri), s.n. – 1. Salariu, leafă. – 2. Prestaţie sau tribut feudal. germ. Sold (‹ lat. solidus), prin intermediul pol. žołd (Miklosich, Fremdw., 137; Cihac, II, 160; Tiktin),… …   Dicționar Român

  • leafă — LEÁFĂ1, lefi, s.f. (pop.) 1. Partea scobită a unei linguri; găvan. 2. Tăişul, lama sapei, a bărzii, a toporului. – Din săs. le(i)fel (= germ. Löffel) lingură (influenţat de leafă2). Trimis de andreeadima, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LEÁFĂ2,… …   Dicționar Român

  • lefegiu — LEFEGÍU, lefegii, s.m. 1. Nume dat mercenarilor din ţările române în evul mediu. 2. (pop. şi fam.) Salariat; funcţionar. – Din tc. ulûfeci. Trimis de andreeadima, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LEFEGÍU s. v. angajat, mercenar, salariat, slujbaş.… …   Dicționar Român

  • levent — LEVÉNT, Ă, levenţi, te, s.m., adj. 1. s.m. Marinar turc din marina de război a Imperiului Otoman, originar din Levant. 2. s.m. Mercenar moldovean din oastea Ţării Româneşti. 3. adj. (înv.) Darnic, generos. 4. adj. (înv.) Voinic, viteaz. [var …   Dicționar Român

  • mercenariat — MERCENARIÁT s. mercenarism. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  mercenariát s. n., pl. mercenariáte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  MERCENARIÁT s. n. condiţia, ocupaţia de mercenar. (< mercenar + /i/at)… …   Dicționar Român

  • mercenarism — MERCENARÍSM s. v. mercenariat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  mercenarísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  MERCENARÍSM s.n. (Liv.) Spirit mercenar. [< fr. mercenarisme]. Trimis de LauraGellner …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”