miastenie

MIASTENÍE, miastenii, s.f. Boală a muşchilor scheletului, caracterizată prin oboseală anormală şi rapidă, până la epuizare, la cele mai mici eforturi. [pr.: mi-as-] – Din fr. myasthénie.

Trimis de LauraGellner, 29.05.2004. Sursa: DEX '98



miasteníe s. f. (sil. mi-as-), art. miastenía, g.-d. art. miasteníei; pl. miasteníi, art. miasteníile

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



MIASTENÍE s.f. (med.) Boală caracterizată printr-o epuizare anormală şi rapidă a forţei musculare, fără semne de paralizie. [gen. -iei. / < fr. myasthénie, cf. gr. mys – muşchi, a – fără, sthenos – forţă].

Trimis de LauraGellner, 08.06.2005. Sursa: DN



MIASTENÍE s. f. sindrom caracterizat printr-o epuizare anormală şi rapidă a forţei musculare, fără semne de paralizie. (< fr. myasthénie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN