mijitor

mijitor
MIJITÓR, -OÁRE, mijitori, -oare, adj. (Rar) Care mijeşte. – Miji + suf. -tor.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

mijitór adj. m., pl. mijitóri; f. sg. şi pl. mijitoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • miji — MIJÍ, mijesc, vb. IV. intranz. 1. (La pers. 3) A începe să se zărească; a apărea, a se ivi. ♢ expr. A miji (sau refl. impers.) a se miji de ziuă = a se face ziuă. A( i) miji (cuiva) mustaţa = a începe să i crească unui tânăr mustaţa, a fi pe… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”