moiră


moiră
MOÍRĂ, Moire, s.f. pr. Personificare a destinului în mitologia greacă. În epocile homerice, Moira apare fie ca o forţă impersonală, fie ca o divinitate implacabilă în faţa căreia chiar şi Zeus trebuie să se plece. La Hesiod, apar trei Moire: Clotho, care toarce firul vieţii muritorilor, Lachesis, care îi determină lungimea, şi Atropos care taie acest fir. La romani, corespunzătoare Moirelor sunt Parcele (parce). [din Dicţionar Enciclopedic Român, Ed. Politică 1965, vol. III]
Trimis de Gabriel_Paduraru, 13.09.2007. Sursa: Neoficial

moíră s. f. (mit.; pl.) Divinitate greacă personificând destinul. (< gr. moira)
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: MDN

MOÍRĂ s.f. (Mit.; la pl.) Divinitate greacă personificând destinul. v. parce. [pron. mo-i-ră. / < gr. moira].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.