areţar


areţar
AREŢÁR, areţari, s.m. (reg.) Păstor care păzeşte areţii. – Din areţi (pl. lui arete) + suf. -ar.
Trimis de gall, 01.02.2008. Sursa: DLRM

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • arete — ARÉTE s. v. berbec. Trimis de siveco, 01.02.2008. Sursa: Sinonime  aréte (aréţi), s.m. – Berbec de prăsilă. – Mr. arete, areati, megl. reti, areati, istr. arete. lat. ăries, etem (Puşcariu 115; Candrea Dens., 81; REW 645; DAR; Pascu, I, 38); cf …   Dicționar Român