mâitură


mâitură
MÂITÚRĂ s.f. v. mânătură.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • mânătură — MÂNĂTÚRĂ, mânături, s.f. (În credinţele populare) Farmec, vrajă; p.ext. boală pricinuită de un farmec, de o vrajă care i s a făcut cuiva. [var.: mâitúră s.f.] – Mână + suf. ătură. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  mânătúră s. f., g.… …   Dicționar Român