mărginire

mărginire
MĂRGINÍRE, mărginiri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) mărgini şi rezultatul ei. 2. fig. Posibilitate redusă de înţelegere, de intuiţie; îngustime spirituală, mediocritate (în gândire, în concepţii etc.) prostie. – v. mărgini.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Mărginire ≠ nemărginire, dezmărginire
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

MĂRGINÍRE s. 1. v. delimitare. 2. v. limitare. *3. (fig) îngustime, obtuzitate, opacitate. (mărginire spiritului cuiva.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MĂRGINÍRE s. v. limită, restricţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mărginíre s. f., g.-d. art. mărginírii; pl. mărginíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MĂRGINÍR//E mărginirei f. 1) v. A MĂRGINI şi A SE MĂRGINI. 2) fig. Capacitate intelectuală redusă; îngustare a minţii. /v. a mărgini
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • nemărginire — NEMĂRGINÍRE, nemărginiri, s.f. Calitatea a ceea ce este nemărginit; imensitate, infinit; (concr.) întindere fără margini, spaţiu nemărginit, nemargine; p. ext. timp nelimitat. – Ne + mărginire. Trimis de RACAI, 02.04.2009. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • obtuzitate — OBTUZITÁTE, obtuzităţi, s.f. Lipsă de înţelegere sau de pătrundere, îngustime de vederi, mărginire spirituală; prostie, tâmpenie, obtuziune. – Obtuz + suf. itate. Trimis de oprocopiuc, 06.05.2004. Sursa: DEX 98  OBTUZITÁTE s. (fig.) îngustime,… …   Dicționar Român

  • opacitate — OPACITÁTE, opacităţi, s.f. 1. Faptul de a fi opac2; lipsă de transparenţă. 2. fig. Incapacitate de a înţelege, de a pătrunde ceva; orizont îngust al cuiva. – Din fr. opacité, lat. opacitas, atis. Trimis de oprocopiuc, 07.05.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • îngustime — ÎNGUSTÍME, îngustimi, s.f. Însuşirea de a fi îngust. ♦ fig. (Cu determinările de spirit , de vederi , de orizont etc.) Lipsă de orizont, mărginire, mediocritate (în gândire, concepţii etc.). – Îngust + suf. ime. Trimis de valeriu, 25.04.2003.… …   Dicționar Român

  • limitare — LIMITÁRE, limitări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) limita şi rezultatul ei; restrângere, îngrădire. 2. (rad.) Menţinere a nivelului unui semnal electric în limite prestabilite. – v. limita. Trimis de bogdang, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LIMITÁRE s. 1 …   Dicționar Român

  • delimitare — DELIMITÁRE, delimitări, s.f. Acţiunea de a (se) delimita şi rezultatul ei; fixare a limitelor unui lucru. – v. delimita. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DELIMITÁRE s. 1. circumscriere, demarcare, demarcaţie, hotărnicire,… …   Dicționar Român

  • miopie — MIOPÍE, miopii, s.f. Defect al vederii care se manifestă prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distanţă mai mare; miopism. ♦ fig. Incapacitate de a vedea lucrurile în toată complexitatea lor. [pr.: mi o ] – Din fr. myopie …   Dicționar Român

  • necuprins — NECUPRÍNS, Ă, necuprinşi, se, adj., s.n. 1. adj. Care nu este sau nu poate fi cuprins între anumite limite; imens, infinit. ♦ Care nu poate fi pătruns cu mintea, înţeles. 2. s.n. Spaţiu, întindere nelimitată; nemărginire, imensitate; infinit. –… …   Dicționar Român

  • restricţie — RESTRÍCŢIE, restricţii, s.f. Măsură care limitează, îngrădeşte un drept, o libertate etc. ♢ loc. adv. Fără restricţie = fără rezerve; pe deplin. [var.: restricţiúne s.f.] – Din fr. restriction, lat. restrictio, onis. Trimis de LauraGellner, 08.07 …   Dicționar Român

  • simplism — SIMPLÍSM s.n. Însuşirea de a fi simplu sau simplist; mod unilateral şi superficial de a considera lucrurile; judecată a omului simplist (2); nivel intelectual scăzut. – Din fr. simplisme. Trimis de IoanSoleriu, 24.07.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”