mărturisi

mărturisi
MĂRTURISÍ, mărturisesc, vb. IV. 1. tranz. A declara, a relata, a spune, a susţine. ♦ spec. A face o depoziţie în faţa unei instanţe. ♦ (înv.) A propovădui, a predica o credinţă, o învăţătură morală. 2. intranz., tranz. A dovedi, a adeveri, a proba. 3. tranz. A recunoaşte (ca adevărat); a admite, a accepta. 4. tranz. A spune deschis, a da pe faţă, a arăta fără ocol. 5. tranz. şi refl. A (se) destăinui. ♦ refl. A se spovedi. ♦ tranz. (Despre duhovnici) A primi spovedania cuiva; a spovedi. – Din sl. marturisati.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

A mărturisi ≠ a ascunde, a tăinui, a tăcea, a tăgădui
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

MĂRTURISÍ vb. 1. v. afirma. 2. a declara, a recunoaşte. (Şi-a mărturisi crima.) 3. v. destăinui. 4. v. spovedi. 5. (bis.) a (se) spovedi, (înv. şi reg.) a (se) griji, (înv.) a (se) duhovnici. (S-a mărturisi preotului.) 6. v. confirma. 7. a accepta, a admite, a recunoaşte. (Până la urmă a mărturisi că aşa este.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MĂRTURISÍ vb. v. predica, propaga, propovădui, răspândi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mărturisí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. mărturisésc, imperf. 3 sg. mărturiseá, conj. prez. 3 sg. şi pl. mărturiseáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A MĂRTURIS//Í mărturisiésc tranz. 1) (lucruri ştiute sau bănuite, întâmplate etc.) A face cunoscut; a da pe faţă; a declara. 2) pop. A admite ca real; a considera ca veritabil; a recunoaşte. 3) A adeveri prin fapte reale; a proba; a dovedi; a demonstra. /<sl. marturisati
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE MĂRTURIS//Í mă mărturisiésc intranz. 1) rel. (despre creştini) A-şi recunoaşte (unui duhovnic) păcatele în vederea iertării lor; a se spovedi. 2) A încredinţa (cuiva) o taină; a face confidenţe; a se destăinui; a se spovedi; a se confesa. /<sl. marturisati
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • mãrturisí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. mãrturisésc, imperf. 3 sg. mãrturiseá, conj. prez. 3 sg. şi pl. mãrturiseáscã …   Romanian orthography

  • declara — DECLARÁ, declár, vb. I. 1. tranz. A anunţa ceva prin grai sau în scris; a spune, a afirma deschis, a face cunoscut. ♦ A face o comunicare cu caracter oficial în faţa unei autorităţi, ♦ A da pe faţă, a mărturisi cuiva un sentiment intim. 2. tranz …   Dicționar Român

  • spovedi — SPOVEDÍ, spovedésc, vb. IV. refl. (În practicile Bisericii creştine) A mărturisi unui duhovnic greşelile făptuite spre a obţine iertarea lor. ♦ tranz. (Despre duhovnici) A asculta mărturisirea greşelilor făptuite de un credincios. ♦ refl. şi… …   Dicționar Român

  • mărturisire — MĂRTURISÍRE, mărurisiri, s.f. Faptul de a (se) mărturisi; mărturie. 1. Afirmare, susţinere. ♦ spec. Depoziţie făcută de o persoană în faţa unui organ de jurisdicţie sau de urmărire penală despre fapta penală sau civilă săvârşită. 2. Destăinuire,… …   Dicționar Român

  • recunoaşte — RECUNOÁŞTE, recunósc, vb. III. tranz. 1. A identifica un lucru, o persoană etc. cunoscute mai înainte. ♦ A deosebi ceva după anumite semne caracteristice. ♦ refl. A şi descoperi în altul trăsăturile caracteristice, a se regăsi în altul. 2. A… …   Dicționar Român

  • destăinui — DESTĂINUÍ, destăinuiesc, vb. IV. 1. tranz. A spune cuiva, a da la iveală o taină, un gând ascuns; a mărturisi, a divulga. 2. refl. A şi da pe faţă gândurile sau sentimentele. ♦ fig. A se da pe faţă, a ieşi la iveală; a se trăda. [prez. ind. şi:… …   Dicționar Român

  • avuabil — AVUÁBIL, Ă, avuabili, e, adj. (livr.) Care poate fi mărturisit. [pr.: vu a ] – Din fr. avouable. Trimis de ana zecheru, 19.06.2002. Sursa: DEX 98  Avuabil ≠ inavuabil, neavuabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  avuábil adj …   Dicționar Român

  • confia — CONFIÁ, confiez, vb. I. (Rar) 1. tranz. A încredinţa cuiva ceva, a lăsa ceva în grija cuiva. 2. refl. A se încrede în cineva; a se destăinui. [pr.: fi a ] – Din fr. confier. Trimis de Joseph, 22.05.2004. Sursa: DEX 98  CONFIÁ vb. v. confesa …   Dicționar Român

  • confirma — CONFIRMÁ, confirm, vb. I. tranz. 1. A recunoaşte justeţea unei afirmaţii făcute de altcineva mai înainte; a atesta, a mărturisi autenticitatea, exactitatea unui lucru; a întări o ipoteză, o afirmaţie etc. 2. (jur.) A renunţa la dreptul de a cere… …   Dicționar Român

  • propovădui — PROPOVĂDUÍ, propovăduiesc, vb. IV. tranz. A răspândi, a propaga idei, concepţii, doctrine (religioase); a predica. – Din sl. propovĕdovati. Trimis de ana zecheru, 23.04.2004. Sursa: DEX 98  PROPOVĂDUÍ vb. 1. (bis.) a predica, a propaga, a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”