nabab


nabab
NABÁB, nababi, s.m. 1. Titlu purtat de ofiţerii superiori ai sultanului sau de guvernatorii musulmani din Iran, Pakistan, India; persoană care avea acest titlu. 2. Epitet pentru o persoană foarte bogată. – Din fr. nabab.
Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

nabáb s. m., pl. nabábi
Trimis de siveco, 24.02.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

NABÁB nababi m. 1) (în India şi în alte ţări orientale din evul mediu; folosit şi ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător al unei provincii sau înalt demnitar. 2) fig. Om foarte bogat. /<fr. nabab
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

NABÁB s.m. 1. (ist.) Titlu dat odinioară în India guvernatorilor de provincii, căpeteniilor militare; prinţ mahomedan din Orient. 2. Mare bogătaş. [< fr. nabab, cf. hind., ar. nawwâb].
Trimis de LauraGellner, 16.11.2006. Sursa: DN

NABÁB s. m. 1. titlu dat în trecut în India guvernatorilor de provincii şi căpeteniilor militare. 2. om foarte bogat. (< fr. nabab)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.