- naufragia
- NAUFRAGIÁ, naufragiez, vb. I. intranz. 1. (Despre nave; p. ext. despre oameni) A suferi un naufragiu. 2. fig. A ajunge într-o situaţie nedorită, nepotrivită, departe de propriile aspiraţii. [pr.: na-u-fra-gi-a] – Din naufragiu.Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98NAUFRAGIÁ vb. (mar.) (înv.) a (se) naufrânge.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimenaufragiá vb. (sil. na-u-fra-gi-a), ind. prez. 1 sg. naufragiéz, 3 sg. şi pl. naufragiáză, 1 pl. naufragiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. naufragiéze; ger. naufragiínd (sil. -gi-ind)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA NAUFRAGI//Á naufragiaéz intranz. 1) (despre nave maritime) A suferi un naufragiu; a se îneca. 2) fig. A suferi un eşec total. [Sil. na-u-fra-gi-a] /Din naufragiuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNAUFRAGIÁ vb. I. intr. 1. A suferi un naufragiu. 2. (fig.) A se ruina complet, a suferi un eşec total. [pron. na-u-fra-gi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. naufrager, lat. naufragare].Trimis de LauraGellner, 16.11.2006. Sursa: DNNAUFRAGIÁ vb. intr. 1. a suferi un naufragiu. 2. (fig.) a se ruina complet. (după fr. naufrager)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.