grosolan — GROSOLÁN, Ă, grosolani, e, adj. 1. (Despre oameni şi manifestările lor) Lipsit de delicateţe; nepoliticos, necioplit. 2. (Despre obiecte) Insuficient prelucrat sau prelucrat în mod sumar, primitiv; brut, necizelat. – Din it. grossolano. Trimis de … Dicționar Român
rustic — RÚSTIC, Ă, rustici, ce, adj. De la ţară, ca la ţară, imitând anumite aspecte ale vieţii de ţară; câmpenesc. ♦ Cu suprafaţă brută, nefinisată. ♦ fig. Necioplit, grosolan, neşlefuit. – Din fr. rustique, lat. rusticus. Trimis de ana zecheru,… … Dicționar Român
brutal — BRUTÁL, Ă, brutali, e, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Lipsit de delicateţe, aspru, dur, violent; grosolan, necioplit. ♦ Care este direct, fără menajamente. O sinceritate brutală. – Din fr. brutal. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
butucănos — BUTUCĂNÓS, OÁSĂ, butucănoşi, oase, adj. Gros, grosolan, necioplit; butucos. – Butuc + suf. ănos. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BUTUCĂNÓS adj. grosolan, necioplit, (reg.) butucos. (Un obiect butucănos.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
grumb — adj. m., pl. grumbi; f. sg. grumbă, pl. grumbe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic grumb, ă, grumbi, e, adj. (înv.) grosolan, necioplit, ordinar … Dicționar Român
moacă — MOÁCĂ, moace, s.f. 1. (fam.) Cap. 2. Epitet dat unei persoane încete, leneşe. Trimis de green, 07.04.2004. Sursa: DLRC MOÁCĂ, moace, s.f. 1. Bâtă ciobănească, ciomag. 2. (iht., Olt.) Zglăvoacă. 3. (Argou) Falcă; p. e x t. Cap, figură. 4. (În… … Dicționar Român
moglan — MOGLÁN, moglani, s.m. (reg.) Om mare, voinic şi prost; om necioplit, bădăran. – et. nec. Trimis de LauraGellner, 03.06.2004. Sursa: DEX 98 moglán s. m. (sil. glan), pl. mogláni Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic MOGLÁN… … Dicționar Român
primitiv — PRIMITÍV, Ă, primitivi, e, adj. 1. – Din perioada de la începutul societăţii umane; străvechi. ♦ Care se află pe treapta cea mai de jos a dezvoltării (sociale). 2. Care are un caracter simplu, rudimentar; (despre oameni şi despre manifestările… … Dicționar Român
pădure — PĂDÚRE, păduri, s.f. Întindere mare de teren acoperită de copaci; mulţime densă de copaci crescuţi în stare sălbatică, în care predomină una sau mai multe specii, pe lângă care se mai află arbuşti, plante erbacee, muşchi etc., precum şi diferite… … Dicționar Român
simplu — SÍMPLU, Ă, simpli, e, adj. 1. Care este format dintr un singur element sau din câteva elemente omogene; care nu se poate împărţi în elemente de natură diferită; care nu este amestecat. ♢ Floare simplă = floare a cărei corolă este compusă dintr un … Dicționar Român
