arie

arie
ÁRIE1, arii, s.f. 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele; arman. 2. Suprafaţă de teren sau platformă pe care se aşează cărămizile la uscat, se montează unele elemente de construcţii, se prepară betonul etc. – lat. area.
Trimis de ana_zecheru, 20.10.2008. Sursa: DEX '98

ÁRIE2, arii, s.f. 1. (mat.) Măsură a unei suprafeţe (exprimată în valori numerice). Aria cercului. 2. (Suprafaţă, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui grup de plante sau de animale etc. ♦ fig. Întindere, suprafaţă. – Din lat. area (cu sensurile după fr. aire).
Trimis de ana_zecheru, 15.03.2004. Sursa: DEX '98

ÁRIE3, arii, s.f. Compoziţie muzicală vocală (cu acompaniament de orchestră, de pian etc.) care face parte dintr-o operă, operetă etc. ♦ Compoziţie muzicală instrumentală asemănătoare cu aceea definită mai sus. – Din it. aria.
Trimis de ana_zecheru, 15.03.2004. Sursa: DEX '98

ÁRIE s. arman, (înv. şi reg.) silişte, (reg.) ţarc, (prin Mold. şi Bucov.) năsadă. (arie pentru treierat grâul.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ÁRIE s. 1. v. domeniu. 2. v. areal.
Trimis de siveco, 23.10.2007. Sursa: Sinonime

ÁRIE s. v. cântec.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÁRIE s. v. curte, ogradă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

árie (mat., agr., muz.) s. f. (sil. -ri-e), art. ária (sil. -ri-a), g.-d. art. áriei; pl. árii, art. áriile (sil. -ri-i-); (mat.) simb. A
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÁRI//E1 ariei f. 1) Loc special amenajat unde se adună şi se treieră cerealele; făţare. 2) Orice suprafaţă plană. 3) Mărime a unei suprafeţe (exprimată în unităţi de măsură). ariea cercului. 4) Teritoriu ocupat în permanenţă de anumite fiinţe sau plante. 5) Loc (de răspândire) al anumitor fenomene, activităţi; domeniu. ariea preocupărilor. [G.-D. ariei; Sil. -ri-e] /<lat. area
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ÁRI//E2 ariei f. 1) Compoziţie muzicală vocală cu caracter liric, reprezentând un fragment dintr-o operă, dintr-o operetă sau din-tr-un oratoriu. 2) Piesă instrumentală cantabilă. [G.-D. ariei; Sil. -ri-e] /<lat. area
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ÁRIE1 s.f. 1. (mat.) Întindere, mărime a unei suprafeţe limitate. 2. Zonă de răspândire a unui fenomen, de desfăşurare a unei activităţi etc. ♦ Zonă în care este răspândit un anumit gen de animale sau de plante. ♦ Zonă în care se vorbeşte o anumită limbă, un dialect etc. sau în care se întâlneşte un anumit fenomen lingvistic. [pron. -ri-e, gen. -iei. / < lat. area, cf. fr. aire].
Trimis de LauraGellner, 04.03.2006. Sursa: DN

ÁRIE2 s.f. Compoziţie vocală cu caracter liric, care reprezintă de obicei un fragment al unei lucrări muzicale mai mari. ♦ Piesă instrumentală care se caracterizează printr-o melodie cu o mişcare mai largă, asemănătoare ariei vocale. [gen. -iei. / < it. aria, cf. germ. Arie].
Trimis de LauraGellner, 04.03.2006. Sursa: DN

árie (árii), s.f. – Melodie, compoziţie muzicală. it. aria (sec. XIX).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

arié (árii), s.f.1. Loc unde se treieră, arman. – 2. Suprafaţă. – var. (înv.) are. Mr. arye, megl. aryie, aryiă. lat. ārea (Puşcariu 119; Candrea-Dens., 86; REW 626; DAR); cf. alb. arë, it. aja, prov., port. aira, fr. aire, cat., sp. era (gal. din Lubián airá). Folosirea ca termen ştiinţific se datorează contactului cu fr. aire. Der. aret, s.n. (regiune, zonă), cu var. ariet. Pronunţarea este gravă. În general suf. -et este tonic, dar există şi cazuri cînd este aton, cf. bunget, prejmet, astfel încît putem considera fără nici o dificultate că este vorba de un der. normal de la arie. Dicţionarele l-au confundat uneori cu arét "ajutor".
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

ÁRIE1 s. f. 1. (mat.) întindere, mărime a unei suprafeţe limitate. 2. zonă de răspândire a unui fenomen. ♢ areal1. 3. teritoriu în care se vorbeşte o anumită limbă, un dialect etc. (< lat. area)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

ÁRIE2 s. f. compoziţie vocală rezervată solistului, cu acompaniament de orchestră, fragment dintr-o operă, oratoriu, cantată etc. 2. piesă instrumentală cu caracter cantabil. (< it. aria)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • Arie — Arie …   Deutsch Wörterbuch

  • Arie — [ a:ri̯ə], die; , n: Sologesangsstück mit Instrumentalbegleitung [in Oper oder Oratorium]: eine Arie singen. Zus.: Konzertarie, Opernarie. * * * Arie 〈[ riə] f. 19; Mus.〉 kunstvolles Sologesangsstück mit Instrumentalbegleitung [<ital. aria… …   Universal-Lexikon

  • Arie — [ a:ri̯ə] die; , n <aus it. aria »Lied, Weise, Arie«, eigtl. »Weise des Auftretens«> Sologesangsstück mit Instrumentalbegleitung (bes. in Oper u. Oratorium) …   Das große Fremdwörterbuch

  • Arie — »Sologesangstück mit Instrumentalbegleitung (bes. in Oper u. Oratorium)«: Das seit dem Anfang des 17. Jh.s bezeugte Fremdwort bedeutete zunächst allgemein »Weise, Melodie«. Die heutige spezielle Bedeutung bildete sich erst im 18. Jh. heraus. Das… …   Das Herkunftswörterbuch

  • Arĭe — (v. ital.), 1) (Poet.), zum Gesang bestimmtes lyrisches Gedicht, welches die Empfindung einer Person, in einer bestimmten Lage, bis zur völligen Ergießung des Herzens ausspricht; 2) (Musik), die Melodie zu einem solchen Gedicht, od. beide zu… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Arĭe — (ital. Aria, franz. u. engl. Air), im allgemeinen eine singbare Melodie von abgeschlossener Form. Das französische Wort air wird ebenso für Vokalstücke verschiedener Art wie für Instrumentalstücke gebraucht, vorausgesetzt nur, daß deren… …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • Arie — Arĭe (ital.), größeres Sologesangstück mit Instrumentalbegleitung, entweder für sich bestehend (Konzert A.), oder Teil eines größern Musikwerks …   Kleines Konversations-Lexikon

  • Arie — Arie, Lied für eine Stimme; der Gesang einer Solostimme mit Orchester oder Pianoforte Begleitung, in welcher der Gemüthszustand einer Person, durch deren Charakter und gegenwärtige Lage begründet, ausgedrückt wird. Arietto, kleine A., einfaches… …   Herders Conversations-Lexikon

  • Arie — Arie,die:⇨Lied(1) …   Das Wörterbuch der Synonyme

  • Arie — Sf (Opern)Lied erw. fach. (17. Jh.) Entlehnung. Entlehnt aus it. aria Lied, Melodie , dieses zu afrz. aire Art und Weise , wobei das Wort eine Art zu singen bezeichnet (vgl. d. Weise Art , Gesangsweise und Weise Melodie ). Die Verengung zur… …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • Arie — die; , n <italienisch> (Sologesangsstück mit Instrumentalbegleitung) …   Die deutsche Rechtschreibung

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”