necăjit


necăjit
NECĂJÍT, -Ă, necăjiţi, -te, adj. 1. Care are un necaz; supărat, amărât, trist, mâhnit. ♦ Care exprimă supărare, mâhnire, tristeţe. Faţă necăjită. ♦ Plin de supărări, de neajunsuri. 2. Care duce o viaţă grea; chinuit, muncit; p. ext. sărac, sărman. 3. Nemulţumit (de ceva sau de cineva), contrariat, enervat, întărâtat. [var.: năcăjít, -ă adj.] – v. necăji.
Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NECĂJÍT adj., s. 1. adj. v. supărat. 2. adj. nemul-ţumit, supărat, (înv., reg. şi fam.) paraponisit. (E tare necăjit pe sine însuşi.) 3. adj. v. înciudat. 4. adj. v. nervos. 5. adj. chinuit, consumat, frământat, muncit, trudit, zbuciumat, (reg.) canonit, (înv.) necăjitor. (Om necăjit.) 6. adj., s. v. sărac. 7. adj. v. greu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • supărat — SUPĂRÁT, Ă, supăraţi, te, adj. 1. Necăjit, amărât, mâhnit, trist. 2. Mânios, iritat, înfuriat. ♢ expr. A fi supărat (foc) pe cineva = a fi foarte nemulţumit de cineva, a simţi aversiune faţă de cineva. A fi supărat cu cineva = a nu mai avea… …   Dicționar Român

  • amar — AMÁR, Ă, amari, e, adj., s.n. 1. adj. (Despre alimente, băuturi etc.) Care are gustul fierii, pelinului, chininei; (despre gust) ca al fierii, pelinului, chininei. 2. fig. Chinuitor, dureros; trist, necăjit. ♢ expr. Pâine amară = mijloace de… …   Dicționar Român

  • amărăştean — AMĂRĂŞTEÁN, Ă, amărăşteni, e, adj., s.m. şi f. (fam.) 1. Necăjit, amărât. 2. Sărăntoc. – Din amărât. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: Neoficial  amărăştean, că, amărăşteni, ce s.m., s.f., adj. (om) necăjit, sărac (Notă: Definiţia este pr …   Dicționar Român

  • cătrănit — CĂTRĂNÍT1 s.n. (Rar) Cătrănire. – v. cătrăni. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CĂTRĂNÍT2, Ă, cătrăniţi, te, adj. 1. De culoare închisă; tuciuriu, negru. 2. fig. Amărât, supărat, necăjit. 3. fig. Otrăvit, înveninat. – v. cătrăni …   Dicționar Român

  • obidit — OBIDÍT, Ă, obidiţi, te, adj. (înv. şi pop.) 1. Amărât, mâhnit, necăjit, chinuit; zdrobit de durere. Care exprimă mâhnire, obidă. 2. (Adesea substantivat) Nedreptăţit, oprimat, asuprit. – v. obidi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • paraponisit — PARAPONISÍT, Ă, paraponisiţi, te, adj. (înv. şi fam.; adesea substantivat) Supărat, necăjit, nemulţumit; amărât. – v. paraponisi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PARAPONISÍT adj. v. necăjit, nemulţumit, supărat. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • supărăcios — SUPĂRĂCIÓS, OÁSĂ, supărăcioşi, oase, adj. 1. Care se supără uşor, care nu ştie de glumă; susceptibil; iritabil, irascibil. 2. (Rar) Care pricinuieşte supărare; neplăcut. 3. (Rar) Întristat, amărât, necăjit. – Supăra + suf. ăcios. Trimis de… …   Dicționar Român

  • tấngă — tîngă ( gi), s.f. – Supărare, chin. – Megl. tǫngă. sl. tąga (Tiktin). înv. şi Mold. – Der. tîng, adj. (mîhnit, necăjit), Mold., rar.; tîngui, vb. (a se lamenta; a plînge, a deplînge), din sl. tągovati (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 411); …   Dicționar Român

  • amărât — AMĂRẤT, Ă, amărâţi, te, adj. Mâhnit, necăjit, supărat; chinuit, trist. ♦ (Adesea substantivat) Prăpădit, nenorocit; sărac. ♦ (Despre obiecte) Ponosit, uzat, sărăcăcios. – v. amărî. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AMĂRÂT adj. 1 …   Dicționar Român

  • anevoios — ANEVOIÓS, OÁSĂ, anevoioşi, oase, adj. (Adesea adverbial) Greu, obositor. – Anevoie + suf. os. Trimis de ana zecheru, 11.01.2008. Sursa: DEX 98  Anevoios ≠ lesne, uşor Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  ANEVOIÓS adj. 1. v. dificil. 2 …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.