armistiţiu

armistiţiu
ARMISTÍŢIU, armistiţii, s.n. Suspendare temporară a acţiunilor militare în urma unui acord încheiat între părţile beligerante. – Din fr. armistice.
Trimis de RACAI, 01.02.2008. Sursa: DEX '98

armistíţiu s. n. [-ţiu pron -ţiu] pl. armistíţii, art. armistíţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 27.02.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

ARMISTÍŢI//U armistiţiui n. Înţelegere dintre părţile beligerante de a înceta temporar operaţiile militare. A încheia un armistiţiu. [Sil. -ţiu] /<lat. armisititium, fr. armistice
Trimis de siveco, 27.02.2008. Sursa: NODEX

ARMISTÍŢIU s.n. Încetare temporară a ostilităţilor prin înţelegerea părţilor în luptă. [pron. -ţiu, pl. -ii. / cf. fr. armistice < lat. armistitium < arma – armă, statio – oprire].
Trimis de LauraGellner, 01.02.2008. Sursa: DN

ARMISTÍŢIU s. n. suspendare temporară a ostilităţilor. (< lat. armistitium, fr. armistice)
Trimis de raduborza, 17.11.2008. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • armistíţiu — s. n. [ ţiu pron ţìu] pl. armistíţii, art. armistíţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • armistizio — ar·mi·stì·zio s.m. CO 1. accordo di sospensione totale o parziale delle ostilità fra due eserciti per un tempo determinato o indeterminato: stipulare, violare l armistizio Sinonimi: tregua. 2. fig., pausa, tregua in una lite, una contesa e sim.… …   Dizionario italiano

  • armistiţie — ARMISTÍŢIE s.f. v. armistiţiu. Trimis de gall, 01.02.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

  • armă — ÁRMĂ, arme, s.f. 1. Obiect, unealtă, aparat, maşină care serveşte în lupta împotriva inamicului, la vânat, în unele probe sportive etc. ♢ expr. A fi (sau a se afla) sub arme = a face serviciul militar. ♦ Parte dintr o armată specializată şi… …   Dicționar Român

  • condiţie — CONDÍŢIE, condiţii, s.f. 1. Fapt, împrejurare, de care depinde apariţia unui fenomen. 2. (La pl.) Împrejurare în care se petrece un fenomen. 3. Clauză a unei întelegeri, a unei convenţii. Condiţiile tratatului de pace. ♢ loc. adj. şi adv. Fără… …   Dicționar Român

  • parlamentar — PARLAMENTÁR1, Ă, parlamentari, e, adj., s.m. I. adj. 1. Care ţine de parlament, privitor la parlament; din parlament. ♦ (Despre o formă de stat) Cu parlament, bazat pe parlament. 2. Conform uzanţelor din parlament; p. ext. care este de o politeţe …   Dicționar Român

  • parlamentare — PARLAMENTÁRE, parlamentări, s.f. Acţiunea de a parlamenta şi rezultatul ei. – v. parlamenta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  parlamentáre s. f., g. d. art. parlamentării; pl. parlamentări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • tregvă — trégvă, trégve, s.f. (înv.) armistiţiu. Trimis de blaurb, 14.03.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”