armonică


armonică
ARMÓNICĂ, armonici, s.f. Acordeon de dimensiuni mai reduse, acţionat prin intermediul butoanelor; (reg.) armonie2. ♢ expr. A (se) face armonică = a (se) turti. ♦ Armonică (de gură) = muzicuţă (de gură). – Din germ. [Zieh]harmonika, it. armonica.
Trimis de ana_zecheru, 16.03.2004. Sursa: DEX '98

ARMÓNICĂ s. (muz.) muzicuţă, (rar) eolină. (Cântă la armonică.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

armónică (fiz., muz.) s. f., g.-d. art. armónicii; pl. armónici
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ARMÓNI//CĂ armonicăci f. Instrument muzical asemănător cu acordeonul, dar de dimensiuni mai mici, acţionat de butoane. armonică de gură muzicuţă. ♢ A (se) face armonică a (se) încreţi; a (se) turti. /<germ. [Zeih]harmonika, it. armonica
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ARMÓNICĂ s.f. 1. Acordeon de dimensiuni reduse acţionat de butoane. ♦ Muzicuţă (de gură). 2. Mufă de dilataţie cu pereţi ondulaţi, montată la conducte, prin care circulă fluide de temperatură înaltă. 3. (fiz.) Oscilaţie de frecvenţă egală cu un multiplu întreg al frecvenţei fundamentale a unui sistem oscilant. [gen. -cii. / cf. it. armonica, germ. Harmonika].
Trimis de LauraGellner, 04.03.2006. Sursa: DN

ARMÓNICĂ s. f. 1. instrument muzical portativ cu ancii metalice, în care sunetul este produs prin vibraţia unei coloane de aer cu un burduf manevrat manual. 2. muzicuţă (de gură). (< germ. Harmonika, it. armonica)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • Armónica — Tesitura Para una armónica cromática de 16 agujeros, desde el Do (C) bajo de la octava central, hasta el Re por encima del Do5, algo más de 4 octavas …   Wikipedia Español

  • armónica — sustantivo femenino 1. Instrumento musical de viento de forma rectangular, con una serie de orificios con lengüetas, que se toca soplando o aspirando: Juan se lleva siempre la armónica a las acampadas …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • armónica — f. ☛ V. armónico …   Diccionario de la lengua española

  • Armónica — ► sustantivo femenino MÚSICA Instrumento musical de viento, pequeño, plano y rectangular que consta de una serie de orificios con lengüetas, que se hace sonar soplando o aspirando por dichos orificios. * * * armónica f. Instrumento musical de… …   Enciclopedia Universal

  • armonica — ar·mò·ni·ca s.f. 1. CO armonica a bocca 2a. TS mus. strumento idiofono a frizione ideato da B. Franklin nel 1761, che si suona sfregando con le dita inumidite una serie di coppe di cristallo emisferiche poste una dentro l altra e ruotanti su un… …   Dizionario italiano

  • armónica — s f 1 Instrumento musical que consiste en una pequeña caja plana, de madera, metal o plástico, provista de una serie de orificios que la atraviesan y en los cuales se encuentran unas lengüetas metálicas; las notas se obtienen soplando o aspirando …   Español en México

  • armónica — {{#}}{{LM A03343}}{{〓}} {{[}}armónica{{]}} ‹ar·mó·ni·ca› {{《}}▍ s.f.{{》}} Véase {{A03344}}{{上}}armónico, armónica{{下}} …   Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos

  • armonica — {{hw}}{{armonica}}{{/hw}}s. f. (mus.) Strumento formato di globi o lame di vetro, di bicchieri o sottocoppe, di verghe di legno o metalliche, in voga spec. nel XVIII sec. | Armonica a bocca, strumento popolare formato da una scatola forata,… …   Enciclopedia di italiano

  • armónica — s. metralleta. ❙ «La armónica dice ella a la metralleta...» Cristóbal Zaragoza, Y Dios en la última playa …   Diccionario del Argot "El Sohez"

  • armonica — noun A musical instrument made of blown glass bowls mounted on a spindle turned originally by a foot pedal, and played with wetted fingers, producing an ethereal sound. Technically, it is a crystallophone. It has enjoyed a modern revival. Syn:… …   Wiktionary