nepătruns

nepătruns
NEPĂTRÚNS, -Ă, nepătrunşi, -se, adj. 1. Care nu este sau nu poate fi pătruns, străbătut; impenetrabil; spec. prin care nu răzbate lumina; întunecat, întunecos; p. ext. des. ♦ (Despre figură, ochi) Care nu trădează gândurile, sentimentele; impenetrabil. 2. fig. Care nu poate fi pătruns cu mintea, de neînţeles; tainic, misterios, necunoscut. – Ne- + pătruns.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NEPĂTRÚNS adj. impenetrabil, nepenetrabil, nestrăbătut.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

NEPĂTRÚNS adj. v. ascuns, criptic, enigmatic, întunecat, întunecos, misterios, ob-scur, ocult, secret, sumbru, tainic.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

nepătrúns adj. m. (sil. -truns), pl. nepătrúnşi; f. sg. nepătrúnsă, pl. nepătrúnse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • impenetrabil — IMPENETRÁBIL, Ă, impenetrabili, e, adj. 1. Care nu lasă să treacă ceva prin el. ♦ Prin care nu se poate pătrunde cu privirea; de nepătruns. ♦ fig. De neînţeles, de nepătruns; ascuns. Sentimente impenetrabile. ♦ fig. Care îşi ascunde gândurile sau …   Dicționar Român

  • beznă — BÉZNĂ, bezne, s.f. (Adesea fig.) Întuneric mare, de nepătruns. – Din sl. bezdŭna. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98  Beznă ≠ lumină Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  BÉZNĂ s. întunecare, întunecime, întuneric, negură,… …   Dicționar Român

  • insondabil — INSONDÁBIL, Ă, insondabili, e, adj. (Despre ape sau despre adâncimea lor) Care nu poate fi sondat (din cauza adâncimii mari); nesondabil. ♦ fig. Cu neputinţă de cercetat sau de lămurit; de nepătruns. – Din fr. insondable. Trimis de valeriu, 21.07 …   Dicționar Român

  • indiscernabil — INDISCERNÁBIL, Ă, indiscernabili, e, adj. (Rar) Care nu se poate discerne de un lucru de acelaşi fel; care nu poate fi înfăţişat precis. – Din fr. indiscernable. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  indiscernábil adj. m., pl.… …   Dicționar Român

  • opac — OPÁC1, opace, s.n. Cui cu care se prinde vâsla de luntre. – et. nec. cf. o p a c i n ă . Trimis de oprocopiuc, 07.05.2004. Sursa: DEX 98  OPÁC2, Ă, opaci, ce, adj. 1. Prin care nu poate trece lumina, lipsit de transparenţă, nestrăveziu. ♦ Care… …   Dicționar Român

  • pecete — PECÉTE, peceţi, s.f. 1. Placă (de metal) cu mâner sau montată pe un inel, pe a cărei suprafaţă este gravată o monogramă, o emblemă etc. şi care, aplicată pe ceară roşie sau cu tuş pe un act, pe o scrisoare sau pe un colet, dă acestora caracter de …   Dicționar Român

  • taină — TÁINĂ, taine, s.f. 1. Ceea ce este neînţeles, nedescoperit, nepătruns de mintea omenească; mister. ♦ Minune, miracol; poveste minunată. 2. Secret. ♢ loc. adj. si adv. (înv.) De taină = intim, particular. (În religia creştină) Cina cea de taină =… …   Dicționar Român

  • întunecime — ÎNTUNECÍME, întunecimi, s.f. Întuneric adânc, de nepătruns; beznă, obscuritate. ♢ (pop.) Întunecime de soare = eclipsă de soare. – Întuneca + suf. ime. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  Întunecime ≠ lumină Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • ascuns — ASCÚNS1 s.n. Faptul de a (se) ascunde. ♢ De a ascunsul sau de a (v aţi) ascunselea = numele unui joc de copii în care toţi jucătorii se ascund, afară de unul, care îi caută pe ceilalţi. ♢ loc. adv. În sau pe (sub) ascuns = tainic, pe furiş. – v.… …   Dicționar Român

  • des — DES1 (Înaintea vocalelor şi consoanelor sonore, în forma dez ) Element de compunere cu sens privativ, care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective şi a unor verbe. [var.: dez , dis ] – lat. dis , fr. des . Trimis de gudovan, 28.04 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”