nigra


nigra
SÂNGE, (5) sângiuri, s.n. 1. Substanţă lichidă de culoare roşie, compusă din plasmă şi din globule (albe şi roşii), care circulă prin vine şi artere, asigurând nutriţia şi oxigenarea organismului la animalele superioare. ♢ Animal cu sânge rece = animal (peşte, reptilă, batracian şi nevertebrat) la care temperatura corpului se schimbă în funcţie de temperatura mediului înconjurător. Frate de sânge = frate de la acelaşi tată şi de la aceeaşi mamă; frate bun. Legături de sânge = rudenie. Glasul sângelui = înclinare firească (şi instinctivă) de dragoste pentru familie, pentru o rudă apropiată. ♢ loc. adj. De sânge = a) de culoare roşie; b) (despre lacrimi) de durere, de supărare mare; c) de neam, de familie bună, aleasă. În sânge = (despre fripturi) care a rămas puţin crud, care îşi păstrează încă sângele. ♢ loc. adj. şi adv. Cu sânge rece = fără emoţie; calm, liniştit. Cu sânge iute = fără stăpânire, impulsiv. Cu (sau de) sânge albastru = de neam mare, ales; nobil. ♢ loc. adv. La sânge = extrem de aspru, de drastic; până la distrugere. ♢ expr. A scuipa (cu) sânge = a avea hemoptizie. A lăsa (sau a lua) cuiva sânge = a scoate cuiva o cantitate de sânge (în scop terapeutic). A da sânge = a lăsa să i se scoată o cantitate de sânge (în mod terapeutic sau pentru a fi folosit în transfuzii). A avea sânge în vine = a fi energic. A i se urca (sau a-i năvăli, a i se sui, a-i da etc.) (cuiva) sângele în obraz (sau la cap, în faţă) = a) a se înroşi din cauza unei emoţii puternice sau din cauza unei boli etc.; b) a se înfuria. A nu mai avea (nici) o picătură de sânge în obraz = a fi palid din cauza bolii; a păli de emoţie, de frică etc. A-i îngheţa (cuiva) sângele în vine sau a îngheţa sângele (în cineva) = a se speria, a fi cuprins de groază, a înlemni de spaimă. A fierbe (sau a clocoti) sângele (în cineva) = a se înfierbânta din cauza mâniei, a supărării etc. A-şi face (sau a-i face cuiva) sânge rău = a (se) supăra foarte tare, a (se) enerva. A nu curge (sau a nu ieşi) sânge din inimă (sau din cineva), se spune pentru a arăta că cineva este foarte supărat. A avea (ceva) în sânge = a fi obişnuit cu ceva; a avea ceva înnăscut. A bate (sau a zgâria) până la sânge = a bate (sau a zgâria) tare (până când curge sânge). A umple de sânge = a bate foarte tare, crunt. A suge sângele cuiva = a chinui, a oprima; a exploata. Sânge nevinovat, se spune despre cel ucis fără nici o vină. Vărsare de sânge = omor în masă, măcel. A vărsa sânge = a omorî. A fi setos (sau dornic, iubitor) de sânge sau a fi omul sângelui = a fi crud, a fi ucigaş. A se scălda în sânge sau a se adăpa cu sânge = a omorî (în masă) din cruzime. A avea mâinile pătate de sânge = a fi vinovat de o crimă. A face să curgă sânge = a fi pricina unui război, a unei încăierări sângeroase. A-şi da (sau a-şi vărsa) sângele (pentru cineva sau ceva) = a suferi sau a-şi da viaţa (pentru cineva sau ceva). 2. fig. Obârşie; p. ext. familie, neam; progenitură 3. fig. Soi, rasă (de animale). 4. Compuse : sânge-de-nouă-fraţi sau sângele dracului, sângele-zmeului = produs vegetal răşinos, de culoare roşie, recoltat din fructele unui arbore din familia palmierilor şi care, arzând, răspândeşte un miros plăcut; sângele-voinicului = a) plantă agăţătoare din familia leguminoaselor, cu flori roşii, violete sau albe (Lathyrus odoratus); b) numele a două specii de plante erbacee de munte din familia orhideelor, cu frunze înguste, alungite, îndreptate în sus, cu miros plăcut de vanilie, dintre care una cu flori mici de culoare roşie-purpurie (Nigritella rubra), iar cealaltă cu flori de culoare purpurie întunecată (Nigritella nigra). 5. (înv.; la pl.) Omoruri, crime. 6. (pop.) Nume dat unei boli a vitelor (care le face să sângereze). – lat. sanguis.
Trimis de LauraGellner, 19.10.2008. Sursa: DEX '98

MUŞTÁR s. (bot.) 1. (Brassica sinapis) (reg.) hrenoasă, rapiţă de câmp, rapiţă sălbatică. 2. (Si-napis sau Brassica alba) (reg.) rapiţă albă. 3. (Sinapis sau Brassica nigra) (reg.) rapiţă de muştar. 4. muştar de câmp (Sinapis arvensis) = ridichioară.
Trimis de siveco, 14.04.2008. Sursa: Sinonime

SOC soci m. Arbust cu lujeri bogaţi în măduvă şi cu frunze palmat-compuse, ascuţite la vârf, cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, grupate în ciorchine şi cu fructe negre (mai rar roşii), sferice, folosite în medicină şi în industria casnică. /<lat. sabucus
Trimis de siveco, 29.03.2009. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • Nigra — may refer to: Contents 1 Internet 2 Medical 3 Places 4 People 5 Species latin names abbreviatio …   Wikipedia

  • nigra — sustancia nigra o locus nigra Diccionario ilustrado de Términos Médicos.. Alvaro Galiano. 2010 …   Diccionario médico

  • Nigra — Nigra, Costantino, Graf, ital. Staatsmann, geb. 11. Juni 1828 in Villa Castelnovo bei Turin, trat 1848 als Student in die Armee, focht mit Auszeichnung bei Pastrengo, Santa Lucia, Calmosino und Rivoli, erhielt unter d Azeglio eine Anstellung im… …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • Nigra — Nigra, Costantino, Graf, ital. Diplomat, geb. 12. Juni 1827 bei Ivrea, 1856 auf dem Pariser Kongreß Sekretär Cavours, 1860 Gesandter, später Botschafter in Paris, 1876 in Petersburg, 1882 in London, 1885 in Wien, 1882 zum Grafen erhoben, 1890… …   Kleines Konversations-Lexikon

  • Nigra — NIGRA, æ, ein Beynamen der Ceres, und so viel als Melæne, welches daher nachzusehen …   Gründliches mythologisches Lexikon

  • NIGRA — ab armorum colore, dicta parva quidem, sed lectissima, et sub signis assidua fortissimorum militum manus, quâ Matthias Corvinus inclitus Hungariae Rex, saepe ingentes Turcarum exercitus fudit: monente Rudolphô II. Imperatore in Comitiis… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • nigra — see NIGGER (Cf. nigger) …   Etymology dictionary

  • nigra — In neuroanatomy, the substantia n.. [L. fr. niger, black] * * * ni·gra nī grə n SUBSTANTIA NIGRA * * * ni·gra (niґgrə) [L. “black”] the substantia nigra. nigral adj …   Medical dictionary

  • Nigra — Dunkle Europäische Biene Dunkle Europäische Biene Systematik ohne Rang: Bienen (Apiformes) Familie …   Deutsch Wikipedia

  • nigra — dénigra …   Dictionnaire des rimes


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.