artificiu

artificiu
ARTIFÍCIU, artificii, s.n. 1. Procedeu (ingenios) folosit spre a împodobi sau a modifica realitatea; podoabă (inutilă). ♢ Artificiu de calcul = procedeu prin care se ajunge la rezolvarea unui calcul pe o cale mai scurtă şi mai ingenioasă decât calea obişnuită. 2. (Mai ales la pl.) Amestec de substanţe chimice (colorate) şi de carburanţi, folosit la semnalizări luminoase, în scop decorativ etc. ♦ Sârmă scurtă în vârful căreia se află amestecul de mai sus şi care, aprins, arde cu o flacără decorativă vie, aruncând mici scântei. – Din fr. artifice, lat. artificium.
Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ARTIFÍCIU s. v. subterfugiu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

artifíciu s. n. [-ciu pron. -ciu], pl. artifícii, art. artifíciile (sil. -ci-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ARTIFÍCI//U artificiui n. 1) Mijloc ingenios de a modifica ceva. 2) la pl. Amestec de substanţe chimice (colorate) şi carburanţi, folosit, prin aprindere, la semnalizare luminoasă sau în scopuri decorative. Foc de artificiui. [Sil. -ciu] /<fr. artifice, lat. artificium
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ARTIFÍCIU s.n. 1. Mijloc prin care se urmăreşte să se schimbe realitatea în mod nefiresc; meşteşug, abilitate, procedeu meşteşugit. ♢ Artificiu de calcul = procedeu prin care se ajunge la rezultatul unui calcul pe o cale mai scurtă. 2. (La pl.) Compoziţie de materii uşor inflamabile, care prin aprindere produc efecte luminescente variate. [pron. -ciu. / < it. artificio, lat. artificium < ars – artă, facere – a face, cf. fr. artifice].
Trimis de LauraGellner, 06.03.2006. Sursa: DN

ARTIFÍCIU s. n. 1. mijloc prin care se urmăreşte să se schimbe realitatea în mod nefiresc; meşteşug, abilitate. o artificiu de calcul = procedeu prin care se ajunge la rezultatul unui calcul pe o cale mai scurtă. 2. (pl.) amestec de materii uşor inflamabile, care produc efecte de lumină şi culori. (< lat. artificium, după fr. artifice)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • artifíciu — s. n. [ ciu pron. cìu], pl. artifícii, art. artifíciile (sil. ci i ) …   Romanian orthography

  • truc — TRUC1, trucuri, s.n. Manevră abilă prin care cineva încearcă să mascheze realitatea; şiretlic, stratagemă, viclenie. – Din fr. truc. Trimis de dante, 01.07.2004. Sursa: DEX 98  TRUC2, trucuri, s.n. Cadrul suspendat pe una sau pe două osii şi pe… …   Dicționar Român

  • artificio — ar·ti·fì·cio s.m. CO 1. espediente, accorgimento adottato per ottenere un determinato effetto, per migliorare l aspetto di qcs., di qcn.: gli artifici del trucco, con un artificio retorico rese efficace il suo discorso | estens., invenzione… …   Dizionario italiano

  • amăgi — AMĂGÍ, amăgesc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) înşela. ♦ tranz. A ispiti, a ademeni, a atrage (prin promisiuni mincinoase). – lat. *ammagire. Trimis de ana zecheru, 26.03.2003. Sursa: DEX 98  A amăgi ≠ a dezamăgi Trimis de siveco, 28.10.2007.… …   Dicționar Român

  • marafet — MARAFÉT, marafeturi, s.n. 1. (pop. şi fam.; la pl.) Fasoane, mofturi; nazuri; fiţe. 2. (pop. şi fam.; mai ales la pl.) Podoabă (pretenţioasă). ♦ Lucru mărunt, fleac. 3. (înv.) Meşteşug, dibăcie; iscusinţă, pricepere, măiestrie. ♦ Procedeu,… …   Dicționar Român

  • natural — NATURÁL, Ă, naturali, e, adj., adv., s.n. I. adj. 1. Care se referă la natură (1), care aparţine naturii; care se găseşte în natură. ♢ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului, a unei regiuni, a unei ţări. Ştiinţele… …   Dicționar Român

  • nud — NUD, Ă, (1, 3, 4) nuzi, de, adj., (2) nuduri, s.n. 1. adj. (Despre oameni sau despre corpul lor) Fără nici un veşmânt, complet dezbrăcat, gol. ♢ Floare nudă = floare fără petale, care are numai stamine şi pistil sau numai unul dintre aceste două… …   Dicționar Român

  • sălbatic — SĂLBÁTIC, Ă, sălbatici, ce, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. (Despre animale) Care nu este domesticit sau îmblânzit; p. ext. greu de stăpânit, nedomolit, aprig, focos. ♦ (Despre ochi, privire etc.) Care exprimă nelinişte, spaimă sau violenţă,… …   Dicționar Român

  • tertip — TERTÍP, tertipuri, s.n. Şiretlic, stratagemă, truc, viclenie. – Din tc. tertib. Trimis de RACAI, 04.02.2007. Sursa: DEX 98  TERTÍP s. v. subterfugiu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  TERTÍP s. v. dispoziţie, hotărâre, intrigă,… …   Dicționar Român

  • teter — téter, téteri, s.m. (reg.) tânăr haimana, netot. Trimis de blaurb, 09.03.2007. Sursa: DAR  téter ( ră), adj. – Prost, nătărău, gogoman. Creaţie expresivă, cf. neder, rus. otetjum. În Munt. – Der. teterează, s.m. (prost), cu suf. ză; tititez …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”