notaţie

notaţie
NOTÁŢIE, notaţii, s.f. 1. Însemnare, consemnare; text scris care conţine scurte însemnări, observaţii. 2. Reprezentare prin semne convenţionale, simboluri etc.; p. ext. semn grafic, simbol etc. prin care se reprezintă ceva. ♦ spec. Sistem de reprezentare grafică a sunetelor muzicale şi a diferitelor raporturi dintre ele. 3. Calificare, apreciere a cunoştinţelor cuiva cu ajutorul notelor sau al calificativelor. [var.: notaţiúne s.f.] – Din fr. notation, lat. notatio, -onis.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NOTÁŢIE s. 1. v. înregistrare. 2. v. însemnare. 3. v. notare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

notáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. notáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. notáţiei; pl. notáţii, art. notáţiile (sil.-ţi-i-)
Trimis de siveco, 18.08.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

NOTÁŢI//E notaţiei f. 1) v. A NOTA. 2) Sistem de semne grafice convenţionale (litere, cifre etc.) adoptat într-o ramură a ştiinţei sau într-un domeniu de activitate. [G.-D. notaţiei; Sil. -ţi-e-] /<fr. notation, lat. notatio, notaţieonis
Trimis de siveco, 18.08.2006. Sursa: NODEX

NOTÁŢIE s.f. 1. Însemnare, notă. 2. Sistem de semne convenţionale folosit pentru a exprima datele dintr-un domeniu oarecare; notare. ♢ Notaţie muzicală = sistem de reprezentare grafică a sunetelor muzicale şi a diferitelor raporturi dintre ele. [gen. -iei, var. notaţiune s.f. / cf. fr. notation, lat. notatio].
Trimis de LauraGellner, 18.08.2006. Sursa: DN

NOTÁŢIE s. f. 1. însemnare, înregistrare, notă. 2. sistem de semne convenţionale pentru a exprima datele dintr-un domeniu; notare. o notaţie muzicală = sistem de reprezentare grafică a sunetelor muzicale şi a diferitelor raporturi dintre ele. (< fr. natation, lat. notatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • notáţie — s. f. (sil. ţi e), art. notáţia (sil. ţi a), g. d. art. notáţiei; pl. notáţii, art. notáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • neumă — NÉUMĂ, neume, s.f. Semn de notaţie muzicală fără portativ, folosit în evul mediu în cântarea liturgică. ♦ Parte dintr o frază muzicală religioasă care constă în prelungirea melodiei pe ultima silabă a unui cuvânt sau care se executa fără cuvinte …   Dicționar Român

  • punctaj — PUNCTÁJ, punctaje, s.n. 1. Notaţie în puncte a rezultatelor obţinute la o întrecere (sportivă etc.); totalitatea punctelor obţinute de cineva într o întrecere (sportivă). 2. Însemnare, notă care conţine punctele mai importante ale unei relatări,… …   Dicționar Român

  • diastematic — diastemátic adj. m.(sil. di a ; mf. ste ), pl. diastemátici; f. sg. diastemátică, pl. diastemátice Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DIASTEMÁTIC, Ă adj. 1. notaţie diastematică = sistem de notaţie muzicală simplă, fără… …   Dicționar Român

  • kinetografie — KINETOGRAFÍE s.f. Sistem de notaţie a dansurilor. [g. d. art. kinetografíei] (din germ. Kinetographie) [def. MDN] Trimis de tavi, 17.07.2004. Sursa: DOOM  kinetografíe s. f., g. d. art. kinetografíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • moll — s.n. (muz.) Denumire dată în sistemul de notaţie muzicală germană modului minor. [< germ. Moll]. Trimis de LauraGellner, 14.06.2005. Sursa: DN  MOLL s. n. (muz.) denumire dată de sistemul de notaţie muzicală germană modului minor. (< germ …   Dicționar Român

  • notare — NOTÁRE, notări, s.f. 1. Acţiunea de a nota şi rezultatul ei. 2. Menţiune care se trece în cartea funciară referitoare la drepturile reale imobiliare înscrise în acea carte. – v. nota. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NOTÁRE s. 1 …   Dicționar Român

  • notaţiune — NOTAŢIÚNE s.f. v. notaţie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NOTAŢIÚNE s.f. v. notaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • primo — PRÍMO adv. (livr. şi fam.) În primul rând, mai întâi. – Din it., fr. primo. Trimis de ana zecheru, 14.04.2004. Sursa: DEX 98  prímo adv. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  PRÍMO …   Dicționar Român

  • tablatură — TABLATÚRĂ s.f. Vechi sistem de notaţie muzicală, cu ajutorul literelor alfabetului, al cifrelor şi al altor semne aşezate pe linii paralele. – Din fr. tablature. Trimis de LauraGellner, 23.06.2004. Sursa: DEX 98  TABLATÚRĂ s.f. Sistem vechi de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”