numen

numen
NÚMEN s.n. Lucru în sine, cunoscut numai prin raţiune, în opoziţie cu fenomenul, cunoscut senzorial. – Din fr. noumène.
Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX '98

númen s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NÚMEN n. filoz. Esenţă care poate fi cunoscută numai pe cale raţională. /<fr. noumène
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: NODEX

NÚMEN, s.n. (fil.) esenţă cognoscibilă numai prin raţiune;
Trimis de allas, 04.03.2005. Sursa: DN

NÚMEN s.n. (fil.) Esenţă cognoscibilă numai prin raţiune. ♦ (La Kant) a) termen folosit pentru desemnarea lucrului în sine; b) libertatea, nemurirea sufletului şi divinitatea. [var. noumen s.n. / cf. fr. noumène, it. noumeno, germ. Noumenon < gr. noumenon – ceea ce este gândit].
Trimis de LauraGellner, 24.06.2005. Sursa: DN

NÚMEN s. n. (fil.) esenţă cognoscibilă numai prin raţiune, în opoziţie cu fenomenul. ♢ (la Kant) "lucru în sine". (< fr. noumène, germ. Noumenon, gr. noumenon)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • NUMEN — La formation du mot numen est claire. Il appartient à un type de dérivés qui permettait de former, à partir d’un verbe, un nom abstrait. Le verbe dont dérive numen signifiait: «manifester sa volonté par un signe de tête». L’emploi n’est pas moins …   Encyclopédie Universelle

  • Numen — bezeichnet in der Römischen Religion (lat. numen Plural: numina „Wink, Geheiß, Wille, göttlicher Wille“) das Wirken einer Gottheit. Der Theologe Rudolf Otto benutzte den Begriff zur Bezeichnung der Anwesenheit eines „gestaltlos Göttlichen“.… …   Deutsch Wikipedia

  • Numen — ( presencia , plural numina) es un término latino que se refiere a la deidad y abarca el sentido sagrado y de inmanencia que había en todos los lugares y objetos para la religión romana. La multiplicación de nombres para los dioses itálicos no… …   Wikipedia Español

  • NUMEN — idem proprie quod nutus: hinc Numen divinum, et Numen κατ᾿ ἀντωνομασίαν, vis, potentia cuiusque Dei, apud Scriptores Ethnicos, qua de re vide Casp. Barthium Adversariorum Comm. l. 24. c. 10. Item veneratio, quae pro Numinibus dabatur arboribus… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • numen — (n.) divine spirit, presiding divinity, 1620s, from L. numen divine will, divinity, lit. a nod, from nuere to nod (assent); see NUMINOUS (Cf. numinous) …   Etymology dictionary

  • númen — s. m. O mesmo que nume. • [Brasil] Plural: númenes ou numens. • [Portugal] Plural: númenes.   ‣ Etimologia: latim numen, inis, anuência com a cabeça, poder divino …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • numen — sustantivo masculino 1. Área: mitología Cualquiera de los dioses de la mitología clásica. 2. (no contable) Uso/registro: elevado. Inspiración del artista: En esta obra se puede ver el numen poético del autor …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • numen — (Del lat. numen). 1. m. Deidad dotada de un poder misterioso y fascinador. 2. Cada uno de los dioses de la mitología clásica. 3. Inspiración del artista o escritor …   Diccionario de la lengua española

  • Numen —         (лат.) божество; божественное (вообще). Философский энциклопедический словарь. М.: Советская энциклопедия. Гл. редакция: Л. Ф. Ильичёв, П. Н. Федосеев, С. М. Ковалёв, В. Г. Панов. 1983 …   Философская энциклопедия

  • Numen — (lat.), Gottheit, göttliche Wundermacht …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”