năzărire — NĂZĂRÍRE, năzăriri, s.f. Faptul de a i (se) năzări cuiva ceva; (concr.) ceea ce apare sau i se pare că apare cuiva; apariţie, închipuire, năzăreală, năzăritură; vedenie, halucinaţie. – v. năzări. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
halucinaţie — HALUCINÁŢIE, halucinaţii, s.f. Tulburare psihică constând în perceperea unui obiect sau a unui fenomen fără ca acesta să existe în realitate. ♦ Produs al acestei stări; nălucire, vedenie. – Din fr. hallucination, lat. hallucinatio. Trimis de gall … Dicționar Român
năzări — NĂZĂRÍ, năzăresc, vb. IV. 1. refl. . A i se părea cuiva că vede sau că aude ceea ce nu există; a i se năluci. ♦ A i veni cuiva deodată o idee (ciudată), o toană, un capriciu. 2. intranz. şi refl. . A se arăta vederii (pentru scurt timp); a se… … Dicționar Român
vedere — VEDÉRE, vederi, s.f. I. 1. Faptul de a (se) vedea; percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vedenie. ♢ loc. adv. La vedere = în văzul tuturor, în public, deschis. Din vedere = a) (numai) privind; (numai) după înfăţişare, fără a l fi cunoscut… … Dicționar Român