obraznic


obraznic
OBRÁZNIC, -Ă, obraznici, -ce, adj. (Adesea substantivat) Lipsit de respect, de ruşine; neruşinat, impertinent, insolent, arogant; (cu sens atenuat) neascultător, neastâmpărat. – Obraz + suf. -nic.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Obraznic ≠ ascultător, cuminte, cuviincios, respectuos, politicos
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

OBRÁZNIC adj. v. ruşinos, sfiicios, sfios, timid.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

OBRÁZNIC adj., s. 1. adj. arogant, impertinent, insolent, ireverenţios, îndrăzneţ, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, neruşinat, semeţ, sfidător, sfruntat, trufaş, ţanţoş, (livr.) prezumţios, (rar) neînfrânat, (fam.) tupeist, (pop. şi fam.) ţâfnos, (înv. şi reg.) ruşinat, (Transilv.) şulhetic, (înv.) neruşinos, (fam. fig.) botos. (Un om obraznic.) 2. s. v. obrăznicătură.
Trimis de siveco, 30.01.2009. Sursa: Sinonime

obráznic adj. m. (sil. -braz-), pl. obráznici; f. sg. obráznică, pl. obráznice
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OBRÁZNI//C obrazniccă (obraznicci, obraznicce) 1) şi substantival Care nu are ruşine; neruşinat; imper-tinent; neobrăzat. ♢ obrazniccul mănâncă praz-nicul se spune despre o persoană care obţine ceva datorită impertinenţei sale. 2) Care este neastâmpărat; neascultător. Copil obraznic. [Sil. -braz-] /obraz + suf. obraznicnic.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • obrăznici — OBRĂZNICÍ, obrăznicesc, vb. IV. 1. refl. A deveni obraznic, necuviincios, impertinent; a şi lua nasul la purtare. 2. tranz. (fam.) A certa cu vorbe aspre, a ocărî pentru o obrăznicie. – Din obraznic. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • impertinent — IMPERTINÉNT, Ă, impertinenţi, te, adj., s.m. şi f. (Om) obraznic. – Din fr. impertinent, lat. impertinens, ntis. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Impertinent ≠ politicos, tacticos Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

  • insolent — INSOLÉNT, Ă, insolenţi, te, adj. (Adesea adverbial) Obraznic, impertinent; neruşinat; necuviincios. – Din fr. insolent, lat. insolens, ntis. Trimis de valeriu, 20.11.2008. Sursa: DEX 98  Insolent ≠ politicos Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • obraz — OBRÁZ, (1) obraji, s.m., (2, 3, 4) obraze, s.n. 1. s.m. Fiecare dintre cele două părţi laterale ale feţei; pielea care acoperă aceste părţi. ♢ expr. Să ţi fie ruşine obrazului! sau să ţi fie în obraz!, se spune cuiva care a făcut ceva… …   Dicționar Român

  • sfruntat — SFRUNTÁT, Ă, sfruntaţi, te, adj. (Rar) Neruşinat, obraznic. – v. sfrunta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SFRUNTÁT adj. arogant, impertinent, insolent, ireverenţios, îndrăzneţ, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, neruşinat …   Dicționar Român

  • neruşinat — NERUŞINÁT, Ă, neruşinaţi, te, adj. (Adesea substantivat) Care este lipsit de ruşine, de bună cuviinţă; obraznic, impertinent, neobrăzat; p. ext. imoral, depravat, stricat. – Ne + ruşinat. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • obrăznicie — OBRĂZNICÍE, obrăznicii, s.f. Atitudine, purtare, vorbă obraznică; necuviinţă, insolenţă, impertinenţă; (cu sens atenuat) neascultare, neastâmpăr. – Obraznic + suf. ie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Obrăznicie ≠ bună cuviinţă… …   Dicționar Român

  • ruşine — RUŞÍNE s.f. 1. Sentiment penibil de sfială, de jenă provocat de un insucces sau de o greşeală. ♢ loc. adj. şi adv. Fără ruşine = fără jenă, cu obrăznicie. ♢ expr. A muri de ruşine sau a i plesni cuiva obrazul de ruşine, se spune când cineva se… …   Dicționar Român

  • îndrăzneţ — ÎNDRĂZNÉŢ, EÁŢĂ, îndrăzneţi, e, adj. Care nu se teme de greutăţi şi de pericole; curajos, cutezător, îndrăznitor. ♦ (Adesea adverbial) Original; excentric. ♦ Care îşi îngăduie prea multe; obraznic. – Îndrăzni + suf. eţ. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • arogant — AROGÁNT, Ă, aroganţi, te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganţă; care arată, trădează aroganţă. – Din fr. arrogant, lat. arrogans, ntis. Trimis de romac, 09.02.2009. Sursa: DEX 98  Arogant ≠ modest, simplu Trimis de siveco, 03.08 …   Dicționar Român