ofilire

ofilire
OFILÍRE, ofiliri, s.f. Faptul de a (se) ofili şi rezultatul ei. – v. ofili.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

OFILÍRE s. îngălbenire, pălire, uscare, veştejire, (pop.) gălbenire. (ofilire plantelor.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ofilíre s. f., g.-d. art. ofilírii; pl. ofilíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • îngălbenire — ÎNGĂLBENÍRE, îngălbeniri, s.f. Faptul de a (se) îngălbeni; p. ext. veştejire, ofilire. [var.: (pop.) îngălbiníre s.f.] – v. îngălbeni. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNGĂLBENÍRE s. v. ofilire …   Dicționar Român

  • gălbenire — GĂLBENÍRE s. v. îngălbenire, ofilire, pălire, uscare, veştejire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • piericiune — PIERICIÚNE s. v. decedare, deces, dis pariţie, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  piericiúne, piericiúni, s.f. (înv.) 1. pieire. 2. ofilire, uscare (a plantelor, a… …   Dicționar Român

  • pârlitură — PÂRLITÚRĂ, pârlituri, s.f. 1. Pârleală (1). ♢ expr. (înv.) A da (pe cineva) pe (sau prin) pârlitură = a) a necăji (pe cineva), a face (cuiva) zile fripte; b) a ironiza, a lua în râs. 2. (reg.; concr.) Loc ars de foc; porţiune de pădure cu copacii …   Dicționar Român

  • păliciune — păliciúne, păliciúni, s.f. (înv.) 1. arşiţă, dogoare a soarelui. 2. ofilire, veştezire, îngălbenire a plantelor. 3. rugină a plantelor. Trimis de blaurb, 30.08.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • pălire — PĂLÍRE1 s.f. Acţiunea de a păli1 şi rezultatul ei. – v. păli1. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PĂLÍRE2 s.f. Faptul de a păli2; paloare, paliditate. – v. păli2. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PĂLÍRE s …   Dicționar Român

  • tânji — TÂNJÍ, tânjesc, vb. IV. intranz. 1. A se afla într o stare de slăbiciune fizică, a fi bolnăvicios; a lâncezi. ♦ (Despre plante; p. ext. despre locul unde cresc plante) A se veşteji, a se ofili. ♦ fig. A stagna. 2. A suferi mult din punct de… …   Dicționar Român

  • uscare — USCÁRE, uscări, s.f. Acţiunea de a (se) usca şi rezultatul ei; uscat1. – v. usca. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Uscare ≠ udare Trimis de siveco, 20.01.2008. Sursa: Antonime  USCÁRE s. 1. zbicire, zvântare. (uscare rufelor.) 2. v …   Dicționar Român

  • veştejire — VEŞTEJÍRE, veştejiri, s.f. Faptul de a (se) veşteji. [var.: vestejíre s.f.] – v. veşteji. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  VEŞTEJÍRE s. v. ofilire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  VEŞTEJÍRE s …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”