acoperitoare

acoperitoare
ACOPERITOÁRE s. faţă, învelitoare. (acoperitoare de masă, de pernă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

acoperitoáre s. f., g.-d. art. acoperitórii; pl. acoperitóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • capac — CAPÁC, capace, s.n. Acoperitoare care se aşază deasupra deschizăturii unui vas, a unei cutii, a unui cufăr etc. ♢ Friptură la capac = friptură gătită, într un vas acoperit. Ouă la capac = ochiuri prăjite. Caşcaval la capac = caşcaval prăjit în… …   Dicționar Român

  • diapir — diapír s. n. (sil. di a ), pl. diapíre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DIAPÍR s.n. (geol.) Cută anticlinală caracterizată prin prezenţa unui sâmbure de roci plastice care străbat rocile acoperitoare. [pron. di a . / cf …   Dicționar Român

  • edicul — EDÍCUL, edicule, s.n. 1. Construcţie mică şi uşoară ridicată într un loc public. ♦ Construcţie sau învelitoare de protecţie care fereşte de intemperii o lucrare de artă. 2. Tabernacul într un templu roman. ♦ Nişă într o încăpere funerară, pentru… …   Dicționar Român

  • plapumă — PLÁPUMĂ, plăpumi, s.f. Învelitoare groasă, formată din două foi de pânză, de mătase, de stofă etc. între care este introdus şi fixat prin cusături ornamentale un strat de lână, de puf sau de vată şi care se foloseşte ca acoperitoare la dormit. ♢… …   Dicționar Român

  • polog — POLÓG1, poloage, s.n. 1. (pop.) Cantitate de iarbă (sau de alte plante) cosită dintr o singură mişcare de coasă; mănunchi de fân sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi). ♢ expr. (Adverbial) A sta (sau a zăcea, a cădea) …   Dicționar Român

  • abajur — ABAJÚR, abajururi, s.n. Dispozitiv de metal, de sticlă, de hârtie etc., care se pune la o lampă pentru a feri ochii de lumină şi pentru a îndepărta razele într o anumită direcţie. – Din fr. abat jour. Trimis de ana zecheru, 09.07.2002. Sursa: DEX …   Dicționar Român

  • acoperitor — ACOPERITÓR, OÁRE, acoperitori, oare, adj., s.f. 1. adj. Care acoperă; care garantează. 2. s.f. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. – Acoperi + suf. tor. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  acoperitór adj. m …   Dicționar Român

  • copertină — COPERTÍNĂ, copertine, s.f. Element de construcţie cu suprafaţă plană, care acoperă de obicei intrarea într o clădire. – Din it. copertina. Trimis de IoanSoleriu, 23.05.2004. Sursa: DEX 98  copertínă s. f., g. d. art. copertínei; pl. copertíne… …   Dicționar Român

  • faţă — FÁŢĂ, feţe, s.f. I. 1. Partea anterioară a capului omului şi a unor animale; chip, figură. ♢ loc. adj. Din faţă = care se află înainte. De faţă = care se află prezent; care aparţine prezentului. ♢ loc. adv. În faţă = a) înainte; b) direct, fără… …   Dicționar Român

  • litostatic — LITOSTÁTIC, Ă adj. (despre presiunea exercitată asupra rocilor) care se datorează greutăţii straturilor acoperitoare, fiind aceeaşi în toate direcţiile. (< fr. lithostatique) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”