orchestra


orchestra
ORCHESTRÁ, orchestrez, vb. I. tranz. A aranja o bucată muzicală pentru a putea fi executată de orchestră. – Din fr. orchestrer.
Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

ORCHESTRÁ vb. (muz.) a instrumenta.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

orchestrá vb., ind. prez. 1 sg. orchestréz, 3 sg. şi pl. orchestreáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ORCHESTR//Á orchestraéz tranz. (piese muzicale) A aranja pentru a fi interpretat de orchestră; a instrumenta. /<fr. orchestrer
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ORCHESTRÁ vb. I. tr. A scrie fiecare dintre părţile pentru instrumente ale unei compoziţii muzicale. [var. orhestra vb. I. / cf. fr. orchestrer, it. orchestrare].
Trimis de LauraGellner, 29.06.2005. Sursa: DN

ORCHESTRÁ vb. tr. 1. a aranja o compoziţie muzicală pentru orchestră. 2. a organiza o campanie, o mişcare revendicativă. (< fr. orchestrer)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Synonyms:
(as in a theatre) / (in an orchestra)


Look at other dictionaries:

  • orchestră — ORCHÉSTRĂ, orchestre, s.f. 1. Colectiv de instrumentişti care execută împreună compoziţii muzicale la diverse instrumente. ♦ Ansamblul instrumentelor muzicale la care cântă membrii acestui colectiv. 2. Parte a unei săli de spectacol destinată… …   Dicționar Român

  • ORCHESTRA — pars Theatri, quarum 4. fuêre, erat, in qua Senatores considebant spectaturi, depressior pulpitô, sicut pulpitô altior erat Scena. Licet enim in principio promiscue spectaverit cum plebe Senatus nullô habitô discrimine, iuvandae concordiae… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • orchestra — or orchestra pit [ôr′kis trə, ôr′kes΄trə] n. [L < Gr orchēstra < orcheisthai, to dance < IE base * ergh , extension of base * er , swift movement, a raising > Sans * ṛghāyati, (he) rages, Ger arg, bad] 1. in ancient Greek theaters,… …   English World dictionary

  • Orchestra — Or ches*tra, n. [L. orchestra, Gr. ?, orig., the place for the chorus of dancers, from ? to dance: cf. F. orchestre.] 1. The space in a theater between the stage and the audience; originally appropriated by the Greeks to the chorus and its… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Orchestra — bezeichnet in der griechischen Antike eine angelegte Fläche für kultische Tänze und Gesänge. Siehe Orchestra (Kunst) eine für Symphony OS entwickelte RAD Umgebung. ein durch die EU Kommission gefördertes Forschungsprojekt zur Schaffung einer… …   Deutsch Wikipedia

  • orchestra — ► NOUN 1) (treated as sing. or pl. ) a large group of musicians with string, woodwind, brass, and percussion sections. 2) (also orchestra pit) the part of a theatre where the orchestra plays, typically in front of the stage and on a lower level.… …   English terms dictionary

  • orchestra — /or kɛstra/ s.f. [dal gr. orkhḗstra (lat. orchestra ), der. di orkhéomai danzare ]. 1. (teatr.) [nel teatro moderno, parte anteriore della platea, sotto il palcoscenico, riservata ai suonatori] ▶◀ golfo mistico. 2. (estens.) [insieme di… …   Enciclopedia Italiana

  • orchestra — (n.) c.1600, area in an ancient theater for the chorus, from L. orchestra, from Gk. orkhestra, semicircular space where the chorus of dancers performed, with suffix tra denoting place + orkheisthai to dance, intensive of erkhesthai to go, come,… …   Etymology dictionary

  • Orchestra — (gr.), der mittlere Theil des Griechischen Theaters, wo der Chor agirte, zwischen den Sitzreihen u. der Skene; s.u. Theater …   Pierer's Universal-Lexikon

  • orchestra — [n] symphony band, ensemble, group, sinfonietta; concept 294 …   New thesaurus