oríbil — adj. m., pl. oríbili; f. sg. oríbilã, pl. oríbile … Romanian orthography
dezgustător — DEZGUSTĂTÓR, OÁRE, dezgustători, oare, adj. Care trezeşte dezgust; respingător, scârbos. – Dezgusta + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Dezgustător ≠ ademenitor, atrăgător, chemător, îmbietor, ispititor, tentant… … Dicționar Român
infect — INFÉCT, Ă, infecţi, te, adj. 1. (Despre mirosuri) Greu, urât, puturos, rău; (despre aer) stricat, viciat, greu. 2. (Despre obiecte) Cu aspect respingător, neîngrijit, murdar, urât, de calitate proastă; rău. 3. (Despre oameni şi manifestările lor) … Dicționar Român
abominabil — abominábil, ă adj. care provoacă oroare, repulsie; oribil; dezgustător, repugnant. (< fr. abominable, lat. abominabilis) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN ABOMINÁBIL, Ă, abominabili, e, adj. Înfiorător, groaznic; dezgustător, urât. –… … Dicționar Român
execrabil — EXECRÁBIL, Ă, execrabili, e, adj. Respingător, detestabil, dezgustător, oribil. [pr.: eg ze ] – Din fr. exécrable, lat. execrabilis. Trimis de Iris, 20.05.2004. Sursa: DEX 98 EXECRÁBIL adj. detestabil. (Un joc execrabil al actorilor.) Trimis de … Dicționar Român
groază — GROÁZĂ s.f. 1. Emoţie puternică şi violentă provocată de un lucru înfiorător, de un pericol mare, de o nenorocire etc. ♦ (concr.) Persoană sau lucru care îngrozeşte. 2. fig. (În sintagma) O groază (de...) = o mulţime, o cantitate mare (de...). –… … Dicționar Român
imund — IMÚND, Ă, imunzi, de, adj. (livr.; adesea fig.) Foarte murdar; dezgustător la înfăţişare. – Din fr. immonde, lat. immundus. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IMÚND adj. v. dezgustător, dizgraţios, greţos, hidos, oribil, respingător,… … Dicționar Român
infam — INFÁM, Ă, infami, e, adj. (Adesea substantivat) Care merită dispreţul societăţii, care trebuie înfierat; ticălos, josnic. mârşav. ♦ fig. Oribil, groaznic. – Din fr. infame, lat. infamis. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Infam ≠… … Dicționar Român
monstruos — MONSTRUÓS, OÁSĂ, monstruoşi, oase, adj. 1. Care are un aspect respingător, ieşit din comun, care se abate de la normal, ca un monstru, anormal, cu mari anomalii; urât, oribil, hidos; fig. neestetic, neartistic. ♦ fig. Îngrozitor, rău, denaturat.… … Dicționar Român
sinistru — SINÍSTRU, Ă, siniştri, stre, adj., s.n. I. adj. 1. Care trezeşte sentimente de spaimă, de groază; groaznic, înspăimântător. ♦ Care inspiră oroare; oribil. 2. Primejdios, lugubru, funest; criminal2. II. s.n. Dezastru care aduce după sine mari… … Dicționar Român
