oripila

ORIPILÁ, oripilez, vb. I. tranz. (livr.) A îngrozi. ♦ A indispune, a supăra foarte tare. – Din fr. horripiler.

Trimis de ionel_bufu, 07.12.2007. Sursa: DEX '98



oripilá vb., ind. prez. 1 sg. oripiléz, 3 sg. şi pl. oripileáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ORIPILÁ vb. I. tr. (Franţuzism) A înfiora, a îngrozi, a teroriza. [var. horipila vb. I. / < fr. horripiler, cf. lat. horripilari – a avea părul ridicat].

Trimis de LauraGellner, 22.04.2005. Sursa: DN



ORIPILÁ vb. tr. a înfiora, a îngrozi. ♢ (fig.) a exaspera. (< fr. horripiler, lat. horripilari)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN