otravă

otravă
OTRÁVĂ, otrăvuri, s.f. 1. Substanţă chimică toxică, care, introdusă sau formată în organism, provoacă tulburări importante, leziuni grave etc. şi uneori moartea; venin. 2. fig. Ceea ce provoacă un rău (moral), un necaz, o supărare; p. ext. amărăciune, răutate, venin. ♦ Epitet dat unei persoane foarte rele. [pl. şi: otrăvi] – Din sl. otrava.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

OTRÁVĂ s. (rar) toxic, (pop.) venin, (înv.) toapsec. (O otravă mortală.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

otrávă s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. otrávei; (soiuri) pl. otrăvuri/otrăvi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OTR//ÁVĂ otravăăvuri f. 1) Substanţă toxică de natură animală, vegetală sau obţinută pe cale sintetică; venin; toxină. 2) fig. Stare de tristeţe adâncă; mâhnire; venin. 3) fig. Persoană foarte rea şi insuportabilă. [G.-D. otravei; Sil. -tră-; pl. şi otrăvi] /<sl. otrava
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

otrávă (otrắvi), s.f. s.f.1. Venin. – 2. Harpie. – 3. (arg.) Femeie de stradă, prostituată. – Megl. utroavă. sl. otrava (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 151; Conev 93), cf. bg., sb. otrov, bg. otrav, ceh. otrava. – Der. otrăvi, vb. (a învenina, a intoxica), din sl. otraviti; otrăvicios, adj. (veninos); otrăvitor, adj. (veninos, toxic); contraotravă, s.f. (antidot), format după fr. contre-poison.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • otrávã — s. f. (sil. tra ), g. d. art. otrávei; (soiuri) pl. oträvuri/oträvi …   Romanian orthography

  • toxic — TOXÍC, Ă, toxici, ce, adj., s.n. 1. adj. Care poate intoxica, otrăvi; otrăvitor. 2. Otravă. – Din fr. toxique. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  Toxic ≠ antitoxic, atoxic, netoxic Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  TÓXIC… …   Dicționar Român

  • contraotravă — CONTRAOTRÁVĂ, contraotrăvuri, s.f. Antidot. [pr.: tra o ] – Contra1 + otravă. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CONTRAOTRÁVĂ s. v. antidot. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  contraotrávă s. f. → otravă Trimis …   Dicționar Român

  • otrăvi — OTRĂVÍ, otrăvesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) intoxica sau a ucide ori a fi ucis cu otravă (1). ♦ tranz. A introduce o otravă în apă, în alimente etc. 2. tranz. şi refl. fig. A (se) supăra, a (se) necăji (extrem de mult), a (se) amărî; a… …   Dicționar Român

  • otrăvit — OTRĂVÍT2 Ă, otrăviţi, te, adj. 1. (Adesea substantivat) Căruia i s a dat sau care a luat otravă (1); care s a intoxicat sau care s a omorât cu otravă. 2. Care conţine otravă (1); în care s a pus otravă; otrăvitor, veninos. 3. fig. Supărat, amărât …   Dicționar Român

  • venin — VENÍN, (rar) veninuri, s.n. 1. Substanţă toxică secretată (secreta) de glandele unor animale (şerpi, insecte sau arahnide) şi de unele plante ca mijloc de atac sau de apărare, ori preparată (prepara) de om (din plante otrăvitoare). ♦ fig.… …   Dicționar Român

  • Felix Aderca — Froim Zelig Aderca Zelicu Froim Adercu Born March 13, 1891(1891 03 13) Puieşti Died December 12, 1962(1962 12 12) (ag …   Wikipedia

  • acquatofana — ÁCQUA TOFÁNA s.f. Otravă celebră în Italia în sec. XVI XVII. [pr.: a cua ] – loc. it. Trimis de ana zecheru, 05.08.2002. Sursa: DEX 98  ACQUA TOFÁNA [ CUA ] s. f. otravă celebră în Italia. (< fr. acqua tofana) Trimi …   Dicționar Român

  • toapsec — TOÁPSEC s. v. otravă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  toápsec s.n. (înv.) 1. venin, otravă. 2. dezinterie, diaree. Trimis de blaurb, 12.03.2007. Sursa: DAR  toápsec ( ce), s.n. – Venin. – var. toapsăc …   Dicționar Român

  • toxină — TOXÍNĂ, toxine, s.f. 1. Substanţă organică (mai frecvent proteică) cu acţiune toxică, produsă de organisme vegetale sau animale. 2. Substanţă care îngreunează sau împiedică flotaţia minereurilor. – Din fr. toxine. Trimis de C Taut, 22.02.2004.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”