ovaţionare

OVAŢIONÁRE, ovaţionări, s.f. Acţiunea de a ovaţiona şi rezultatul ei. [pr.: -ţi-o-] – v. ovaţiona.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



ovaţionáre s. f., pl. ovaţionări

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



OVAŢIONÁRE s.f. Acţiunea de a ovaţiona şi rezultatul ei; aclamare, aclamaţie. [pron. -ţi-o-. / < ovaţiona].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN