perete

perete
PERÉTE, pereţi, s.m. 1. Element de construcţie aşezat vertical (sau puţin înclinat), făcut din zidărie, din lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de exterior şi care susţine planşeele, etajele şi acoperişul. ♢ loc. adj. De perete = care este fixat, prins de perete. Lampă de perete. ♢ loc. adj. şi adv. Perete în perete = cu unul din pereţi comun sau lipit de cel al încăperii vecine; p. ext. (care este) în imediata vecinătate a (locuinţei) cuiva. ♢ expr. A da (sau a deschide, a lasa, a izbi etc.) uşă (sau poarta) de perete = a deschide larg, la maximum uşă, poarta. A se da (sau a se izbi, a se bate) cu capul de pereţi (sau de toţi pereţii) = a fi deznădăjduit; a regreta enorm o greşeală făcută. De când (se) scria musca pe perete = de demult. Între patru pereţi = a) la adăpost; b) în secret; izolat. Pereţii au ochi (sau urechi), se zice pentru a atrage cuiva atenţia să fie precaut, să se ferească atunci cînd spune ceva (secret). A vorbi la pereţi = a vorbi zadarnic, fără să fie ascultat. 2. Masiv pietros care se înalţă (aproape) vertical. 3. Parte a unui obiect, a unui sistem tehnic etc. care se aseamănă cu un perete (1), mărginind, izolând, protejând; piesă dintr-un sistem tehnic care are rolul de a separa între ele anumite spaţii sau sistemul tehnic de spaţiile înconjurătoare. ♦ Element anatomic, membrană etc. care înconjură o cavitate a corpului. [var.: (reg.) păréte s.m.] – lat. paries, -tis.
Trimis de ana_zecheru, 05.11.2007. Sursa: DEX '98

PERÉTE s. zid. (perete al unei camere.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

PERÉTE s. v. bor, catapeteasmă, iconostas, margine, tâmplă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

peréte s. m., pl. peréţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PERÉ//TE pereteţi m. 1) Parte verticală a unei clădiri sau a unei încăperi. ♢ perete în perete având un perete comun. De perete care se poate pune, atârna pe perete. Între patru pereteţi a) la adăpost; b) în taină; în secret. A se da cu capul de pereteţi (sau de toţi pereteţii) a fi în stare de disperare extremă. A spune cai verzi pe pereteţi v. CAL. A strânge la perete (pe cineva) a forţa pe cineva să spună sau să facă ceva. A vorbi la pereteţi a vorbi zadarnic; a nu fi ascultat. 2) Obstacol natural sau artificial care se ridică vertical. 3) Element care mărgineşte sau împarte ceva în două sau în mai multe spaţii. 4) Membrană care înconjoară o cavitate internă a unui organism. /<lat. paries, peretetis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

peréte (peréţi), s.m. – Zid. – var. părete. Istr. parete. lat. părĕtem, forma. pop. în loc de păriĕtem (Puşcariu 1268; Candrea-Dens., 1334; REW 6242), cf. it. parete, prov. paret, fr. paroi, sp. pared, port. parede. Pnetru fonetism, cf. Rosetti, I, 51. – Der. păretar(iu), s.n. (tapiţerie, draperie); supărete, s.m. (Trans., balcon, terasă), în loc de sub părete.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • peréte — s. m., pl. peréţi …   Romanian orthography

  • spalier — SPALIÉR, spaliere, s.n. 1. Suport format din stâlpi între care sunt întinse, orizontal şi paralel, fire de sârma zincată pentru susţinerea anumitor plante agăţătoare sau a ramurilor unor pomi a căror creştere este dirijată de om. 2. Şir de tufe… …   Dicționar Român

  • mural — MURÁL, Ă, murali, e, adj. Aflat pe un zid; destinat să stea pe un perete. ♢ Pictură murală = pictură care, datorită tehnicii folosite, aderă perfect la zidul pe care este executată. Hartă murală = hartă mare de atârnat pe perete. – Din fr. mural …   Dicționar Român

  • panou — PANÓU, panouri, s.n. 1. Planşă de lemn, de carton etc. de mărimi variate, pe care se lipesc afişe, se scriu lozinci etc. ♢ (Ieşit din uz) Panou de onoare = panou pe care erau prezentate persoane evidenţiate în muncă. 2. Porţiune (plană) din… …   Dicționar Român

  • gazetă — GAZÉTĂ, gazete, s.f. Publicaţie periodică având, de obicei, apariţie zilnică, care conţine ştiri, informaţii politice, sociale, culturale etc. (de actualitate); ziar, jurnal. ♢ (Ieşit din uz) Gazetă de perete = panou, vitrină etc., plasate de… …   Dicționar Român

  • sept — SEPT, septuri, s.n. (anat.) Perete despărţitor între două cavităţi. Sept nazal. – Din fr. septum. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  sept s. n., pl. sépturi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  SEPT …   Dicționar Român

  • aplică — APLÍCĂ, aplice, s.f. 1. Ornament în relief fixat pe suprafaţa unui obiect, a unui perete etc. 2. Corp de iluminat care se fixează pe perete. – Din fr. applique. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa: DEX 98  aplícă s. f. (sil. pli ), g. d. art.… …   Dicționar Român

  • ecran — ECRÁN, ecrane, s.n. 1. Suprafaţă mată, de obicei albă, de pânză, de hârtie etc., întinsă vertical, pe care se proiectează imagini produse de aparate de proiecţie, folosită în cinematografie, în laboratoare etc.; p. ext. cinematograf. ♢ Ecran… …   Dicționar Român

  • fenestraţie — FENESTRÁŢIE f. 1) Deschizătură făcută într un perete. 2) med. Intervenţie chirurgicală constând în deschiderea vestibulului urechii interne cu scopul de a se restabili auzul. /<fr. fenstration Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX … …   Dicționar Român

  • glasvand — GLÁSVAND, glasvanduri, s.n. 1. Perete interior alcătuit din panouri de sticlă montate pe un cadru de lemn sau de metal. 2. Uşă pliantă, cu geamuri, care separă două încăperi. – Din germ. Glaswand. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”