petrece

PETRÉCE, petréc, vb. III. I. 1. tranz. şi intranz. A-şi duce viaţa sau a-şi ocupa timpul (într-un anumit fel, într-un anumit loc, o anumită perioadă); a trăi. ♢ expr. (tranz.) A(-şi) petrece noaptea (undeva) = a rămâne (undeva) peste noapte pentru a dormi. (pop.) A(-şi) petrece (ceva) prin (ori în) minte (sau în amintire) = a parcurge cu mintea anumite fapte etc. petrecute, a reconstitui în minte trecutul, a depăna în gând firul amintirilor, a-şi aduce aminte, a-şi aminti. (intranz.; rar) A petrece ca găina la moară = a trăi bine, a avea un trai îmbelşugat. A petrece ca câinele în car = a trăi rău. ♦ refl. (pop.; despre unităţi de timp, viaţă etc.) A se scurge, a se desfăşura, a trece. 2. intranz. A-şi duce viaţa sau a-şi ocupa timpul în chip plăcut (înveselindu-se, distrându-se, chefuind etc.); a se distra, a se desfăta; a chefui. ♦ tranz. (Rar) A distra, a amuza. 3. refl. unipers. (Despre evenimente, întâmplări, gânduri, sentimente etc.) A avea o anumită desfăşurare, o anumită evoluţie, a se produce într-un anumit fel; a se întâmpla, a se desfăşura. 4. refl. (înv. şi pop.) A se sfârşi, a se termina; a se epuiza; a dispărea. ♦ refl. pas. (reg.; despre mâncăruri, băuturi etc.) A se consuma. 5. tranz. (reg.) A vinde, a desface mărfuri, produse etc. II. tranz. 1. A însoţi, a conduce pe cineva la plecare o bucată de drum; p. ext. a însoţi, a întovărăşi pe cineva pe un drum, într-o călătorie, într-o acţiune. ♢ expr. A petrece (pe cineva sau ceva) cu ochii (sau, rar, cu ochiul, din ochi) sau cu privirea (ori cu privirile) = a urmări cu privirea pe cineva sau ceva care pleacă, trece, se îndepărtează; a observa. ♦ spec. (pop.) A însoţi, a conduce la groapă un mort. 2. (pop.) A străbate, a cutreiera, a parcurge, a trece. ♦ (reg.) A vizita, a cerceta. ♦ (Rar) A parcurge o lucrare, o publicaţie, notiţe etc. 3. (înv. şi reg.) A transporta dintr-un loc în altul; a muta, a deplasa. ♢ expr. A petrece (ceva) din mână în mână = a trece (ceva) de la unul la altul, pe rând, pe la fiecare. A-şi petrece ochii la... = a-şi plimba privirea asupra unor lucruri sau fiinţe, a trece cu privirea de la unul la altul (sau de la una la alta). (refl.) A se petrece din lumea noastră (sau din această lume) = a muri. 4. A trece sau a face să treacă prin..., printre..., pe după..., peste..., pe sub... ♦ (înv. şi reg.) A străpunge, a găuri. ♦ (înv. şi reg.) A înfige. ♦ (înv. şi reg.) A cerne; a strecura. ♦ tranz. şi refl. A (se) suprapune marginile unei îmbrăcăminţi pentru a (se) încheia; p. ext. a (se) încheia prin suprapunerea celor două margini ale materialului. – lat. *petraicere.

Trimis de oprocopiuc, 23.01.2008. Sursa: DEX '98



PETRÉCE vb. 1. v. trăi. 2. (astăzi rar) a trece. (Îşi petrece nopţile studiind.) 3. a sta. (A petrece cu el întreaga seară.) 4. v. întâmpla. 5. a fi, a se întâmpla. (Ce s-a petrece acolo?) 6. v. desfăşura. 7. a se întâmpla, (înv.) a se trece. (Câte nu s-au petrece între noi.) 8. v. desfăşura. 9. v. însoţi. 10. v. distra. 11. v. chefui.

Trimis de siveco, 24.11.2008. Sursa: Sinonime



PETRÉCE vb. v. băga, cerne, colinda, cutreiera, da, dăinui, deceda, deplasa, desface, dispărea, duce, dura, exista, fi, găuri, împlânta, încheia, îndura, înfige, îngălbeni, leşina, menţine, muri, muta, ofili, parcurge, păli, păstra, pătimi, păţi, perfora, perinda, perpetua, persista, pieri, plasa, prăpădi, răbda, rămâne, răposa, răsfoi, scobi, scurge, sfârşi, sfredeli, străbate, strămuta, străpun-ge, succeda, suferi, suporta, termina, trage, trăi, trece, ţine, urma, usca, veşteji, vinde, vizita, vântura, vârî.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



petréce vb. (sil. -tre-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. petréc, 2 sg. petréci, 3 sg. petréce

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A PETRÉCE petréc 1. tranz. 1) (persoane) A însoţi pe parcursul unui drum (din politeţe, pentru siguranţă etc.); a conduce. petrece (pe cineva) până la gară. ♢ petrece (pe cineva) cu ochii (sau cu privirea) a urmări de la distanţă cu ajutorul văzului. 2) fam. (bunuri materiale) A face să se petreacă; a consuma. 3) (timpul sau perioade de timp) A folosi pentru anumite preocupări. petrece o seară la restaurant. Ea îşi petrece timpul citind. 4) A face să treacă dintr-o parte în alta. petrece aţa prin urechea acului. 5) pop. (morţi) A conduce la groapă. 6) pop. (nevoi, necazuri etc.) A avea de suferit. 7) (marginile unei haine) A suprapune pentru a încheia. 2. intranz. A consuma timpul în distracţii; a se deda plăcerilor lumeşti; a se veseli; a desfăta; a se distra; a chefui; a se amuza. /<lat. petraicere

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



A SE PETRÉCE pers. 3 se petréce intranz. 1) (despre evenimente, fapte etc.) A avea loc; a se produce; a se disputa. 2) pop. (despre bunuri materiale) A se termina prin folosire; a se consuma. ♢ petrece din lumea aceasta a muri. /<lat. petraicere

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



petréce (petréc, cút), vb. – 1. A trece, a străbate. – 2. A introduce, a face să treacă, a pătrunde. – 3. A conduce, a însoţi. – 4. A vinde, a desface o marfă. – 5. A-şi duce viaţa, a trăi, a-şi umple timpul. – 6. A se menţine, a se dăinui. – 7. A se distra, a se desfăta. – 8. (refl., înv.) A se sfîrşi, a muri. – 9. (refl.) A se întîmpla, a avea loc. – Mr., megl. pitrec. lat. pertraicĕre (Tiktin; REW 8842) cu disimularea primului r. – Der. petrec, s.n. (joc de copii, în care un grup încearcă să pătrundă într-un loc apărat de grupul advers), deverbal; petrecanie, s.f. (petrecere, sărbătorire; chef, ospăţ; moarte); petrecător, s.m. (însoţitor, escortă), înv.; petrecare, s.f. (înv., mod de trai, viaţă); petrecătoare, s.f. (cheotoare).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER