pintoc

pintóc, pintóci, adj. şi s.m. (reg.) 1. (adj. şi s.m.) (om) de nimic, netrebnic, ticălos. 2. (s.m.) veche monedă divizionară valorând un groş, o jumătate de para, un pitac etc. 3. (s.m.) om mic de statură, scund.

Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR