planografie

PLANOGRAFÍE, planografii, s.f. Procedeu de reproducere tipografică la care se folosesc forme de tipar din piatră litografică, aluminiu etc. – Din fr. planographie.

Trimis de oprocopiuc, 21.03.2004. Sursa: DEX '98



planografíe s. f. (sil. -gra-), art. planografía, g.-d. art. planografíei; pl. planografíi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PLANOGRAFÍE s.f. Procedeu de reproducere tipografică la care se folosesc forme de tipar din piatră litografică, aluminiu etc.; tipar înalt. [gen. -iei. / < fr. planographie].

Trimis de LauraGellner, 06.02.2007. Sursa: DN



PLANOGRAFÍE s. f. procedeu de reproducere tipografică cu forme de tipar din piatră litografică, aluminiu etc.; tipar înalt. (< fr. planographie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN