opărit — OPĂRÍT, Ă, opăriţi, te, adj. 1. Peste care s a turnat sau s a vărsat apă fierbinte. 2. (Mai ales despre copiii mici) Care are iritaţii ale pielii (de obicei la încheieturi) din cauza transpiraţiei, a urinei etc. 3. fig. Fără chef, supărat; fiert … Dicționar Român
ploua — PLOUÁ, pers. 3 plóuă, vb. I. 1. intranz. impers. A cădea, a curge ploaia. ♢ expr. A ploua cu găleata (sau ca din cofă) = a ploua foarte tare, cu picături mari şi repezi. Plouă de varsă = plouă foarte tare. A ploua ca prin sită = a ploua mărunt şi … Dicționar Român
bine — BÍNE adv., s.n. sg. I. adv. 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. ♢ expr. A( i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învăţătură, o întâmplare) = a i fi de folos, a i fi prielnic. A( i) veni cuiva bine (să...) = a( i) veni cuiva la… … Dicționar Român
descurajat — DESCURAJÁT, Ă, descurajaţi, te, adj. Care şi a pierdut curajul, entuziasmul, nădejdea; deprimat, demoralizat. – v. descuraja. Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX 98 DESCURAJÁT adj. 1. demoralizat, deprimat, (fig.) demobilizat. (Om… … Dicționar Român
muiat — MUIÁT1 s.n. Muiere2. – v. muia. Trimis de ana zecheru, 31.01.2008. Sursa: DEX 98 MUIÁT2, Ă, muiaţi, te, adj. 1. Introdus într un lichid, umezit, îmbibat cu lichid. 2. Cu hainele îmbibate cu apă; plouat, stropit, udat. 3. fig. Stors de puteri,… … Dicționar Român
supărat — SUPĂRÁT, Ă, supăraţi, te, adj. 1. Necăjit, amărât, mâhnit, trist. 2. Mânios, iritat, înfuriat. ♢ expr. A fi supărat (foc) pe cineva = a fi foarte nemulţumit de cineva, a simţi aversiune faţă de cineva. A fi supărat cu cineva = a nu mai avea… … Dicționar Român
