pont


pont
PONT1, ponţi, s.m. (La unele jocuri de noroc) Pontator2. – Din fr. ponte.
Trimis de oprocopiuc, 17.11.2008. Sursa: DEX '98

PONT2, ponturi, s.n. I. 1. (fam.) Aluzie răutăcioasă, ironie, împunsătură. ♢ expr. A vorbi în ponturi = a da să se înţeleagă, a sugera; a vorbi în pilde. A bate (cuiva) pontul = a face (cuiva) aluzie la ceva, a-i da (cuiva) să înţeleagă ceva. 2. (În limbajul jucătorilor de cărţi) Numele uneia dintre cărţile de joc (considerată de obicei cu cea mai mare valoare); p. ext. prilej favorabil (la joc). ♢ expr. A-i face (cuiva) pontul = a înşela (pe cineva). (fam.) A vinde (cuiva) pontul = a dezvălui (cuiva) un secret prin care poate obţine un avantaj, un profit. II. (înv.) 1. Punct (în spaţiu sau în timp); limită. ♢ loc. adv. (fam.) La pont = la momentul potrivit, la timp, la ţanc. expr. A pune pont = a hotărî, a fixa locul potrivit pentru ceva. 2. Articol, paragraf dintr-o lege, dintr-un statut, dintr-o convenţie; p. ext. legea, statutul etc. respectiv. ♦ Condiţie de învoială agricolă impusă ţăranilor în trecut. 3. Problemă sau parte a unei probleme în discuţie; idee, principiu care stă la baza unei discuţii; punct. – Din magh. pont.
Trimis de oprocopiuc, 17.11.2008. Sursa: DEX '98

PONT s. pontator, (rar) pontagiu, (înv.) pontaş. (pont la unele jocuri de noroc.)
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Sinonime

PONT s. v. apucătură, articol, capitol, capriciu, chef, comportament, comportare, conduită, deprindere, extras, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fragment, maimuţăreală, maniere, moft, moravuri, naz, năravuri, obiceiuri, ocazie, paragraf, pasaj, poftă, prilej, prosteală, punct, purtare, sclifoseală, toană.
Trimis de siveco, 18.03.2009. Sursa: Sinonime

pont s. m., pl. ponţi
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

pont (ironie, carte de joc, paragraf, lege, punct) s. n., pl. pónturi
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

PONT1 ponţi m. v. PONTATOR. /<fr. ponte
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: NODEX

PONT2 ponturi n. 1) fam. Aluzie răutăcioasă; vorbă înţepătoare; împunsătură. ♢ A vorbi în ponturi a da de înţeles. 2) Carte de joc considerată ca având valoarea cea mai mare. ♢ A vinde cuiva pontul a destăinui cuiva un secret în schimbul unui câştig. 3) înv. Punct care fixează o limită (în spaţiu sau în timp). ♢ La pont la momentul oportun; la ţanc. /<ung. pont
Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: NODEX

PONT s. m. pontator1. (< fr. ponte)
Trimis de raduborza, 17.11.2008. Sursa: MDN

pont (-turi), s.n.1. (înv.) Paragraf, articol, capitol. – 2. Moment oportun, punct fix. – 3. Aluzie personală, insinuare. – 4. (arg.) Loc de unde se poate fura ceva. lat. punctum, prin intermediul mag. pont (sec. XVII). – Der. ponta, vb. (a miza la jocuri), din fr. ponter; pontator, s.m. (pontagiu, pontaş); pontui, vb. refl. (Mold., a se ciorovăi); pontoarcă, s.f. (arg., cheie), pare formaţie glumeaţă din pont şi întoarce "a se răsuci"; împontori, vb. (Bucov., a jigni).
Trimis de blaurb, 17.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • pont — pont …   Dictionnaire des rimes

  • pont — [ pɔ̃ ] n. m. • punt 1080; lat. pons, pontis I ♦ 1 ♦ Construction, ouvrage reliant deux points séparés par une dépression ou par un obstacle. Pont franchissant une voie d eau, un canal, une route, une voie ferrée. Le pont du Gard (aqueduc romain) …   Encyclopédie Universelle

  • pont — 1. (pon ; le t ne se lie guère dans la conversation ; cependant il se lie quand l expression est unie et fait corps : le pon t aux ânes, le Pont Audemer ; au pluriel, l s se lie : des pon z en bois) s. m. 1°   Construction de pierre, de fer ou de …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • Pont K-B — Pont de Koror Babeldaob Pont de Koror Babeldaob Pays  Palaos Région États de …   Wikipédia en Français

  • Pont — oder Ponte bezeichnet: französisch eine Brücke so u.a. Petit Pont Paris Pont Alexandre III Pont Neuf Pont Notre Dame Pont Saint Michel Pont du Gard römisch, in Frankreich einen geologischen Zeitabschnitt; siehe Pontium eine mundartliche… …   Deutsch Wikipedia

  • pont — PONT. s. m. Bastiment de pierre ou de bois, eslevé au dessus d une riviere, d un ruisseau, d un fossé, &c. pour la facilité du passage. Pont de pierre. pont de bois. grand pont. petit pont. pont estroit. les arches d un pont. les piles d un pont …   Dictionnaire de l'Académie française

  • Pont — (pronounced pohn ; French for bridge ; also Welsh for bridge when prefixed to another word, the t not silent) is the name or part of the name of several places. It also means period and exactly in Hungarian (where the t is pronounced).FrancePont… …   Wikipedia

  • pònt — pont, pouent m. pont ; plancher d un vaisseau > « Que crèbis que fan l aubre que s esclapo, souto li marin lou pont que s aclapo ! » F. Mistral. Pònt levadís, pònt d aram, pònt virant, pònt de pèira : pont levis, pont suspendu, pont tournant,… …   Diccionari Personau e Evolutiu

  • Pont en h — Pour les articles homonymes, voir Pont. Circuit d un pont en H Le pont en H est une structure électronique servant à contrôler la polarité aux bornes d un …   Wikipédia en Français

  • Pont — Porté dans diverses régions françaises, le nom est surtout présent dans la Saône et Loire et la Savoie. Il désigne en principe celui qui habite auprès d un pont, mais dans certains cas une variante de Pons (voir ce nom) n est pas impossible …   Noms de famille

  • Pont [1] — Pont (fr., spr. Pong), 1) Brücke; manche Zusammensetzungen damit, wie P. d Austerlitz (spr. P. d Ohsterlitz), P. de la Concorde (spr. P. d la Kongkord), P. de Jena, P. neuf (spr. P. nöff) etc., s. u. Paris; 2) (Prahm), ein großes, aber ganz… …   Pierer's Universal-Lexikon