- post
- POST1- Element de compunere care înseamnă "după", "ulterior" şi care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective şi a unor verbe. – Din lat. post, fr. post-.Trimis de oprocopiuc, 03.04.2004. Sursa: DEX '98POST2, posturi, s.n. 1. Funcţie, slujbă. ♢ loc. adv. La post sau la postul meu (ori tău etc.) = prezent la datorie pentru îndeplinirea obligaţiilor (de serviciu). 2. Loc unde se găseşte o formaţie militară (restrânsă) care execută un ordin; p. ext. formaţia militară respectivă. ♦ Unitate de poliţişti sau jandarmi (în trecut de miliţieni) însărcinată cu menţinerea ordinii publice într-o localitate rurală; p. ext. local unde funcţionează unitatea respectivă. ♦ Loc unde stă santinela în timpul serviciului de gardă; p. ext. serviciul de gardă al santinelei; (rar) santinelă. ♦ Loc unde stă un poliţist însărcinat cu supravegherea circulaţiei pe străzi. 3. Instalaţie utilată cu aparatura necesară pentru executarea anumitor operaţii tehnice. Post telefonic. ♦ Loc special amenajat în care se desfăşoară o activitate practică sau pe care îl ocupă o persoană în timpul efectuării unei asemenea activităţi. Post de observaţie. ♢ Post de mişcare = loc pentru deservirea circulaţiei trenurilor. Post (sanitar) de (prim) ajutor = ansamblul încăperilor, al mijloacelor tehnico-sanitare şi al personalului sanitar, organizat cu scopul de a da primele îngrijiri persoanelor accidentate sau bolnavilor. 4. Categorie în care sunt înscrise într-o evidenţă contabilă sume de bani, materiale etc.; rubrica corespunzătoare dintr-un registru de contabilitate. – Din fr. poste.Trimis de oprocopiuc, 21.12.2006. Sursa: DEX '98POST3, posturi, s.n. 1. Interdicţie de a mânca unele alimente (de origine animală) prescrisă credincioşilor de către biserică în anumite zile sau în anumite perioade ale anului. ♢ loc. adj. De post = a) (despre mâncare) pregătit numai din alimente îngăduite de biserică; p. ext. gătit fără carne (şi fără grăsimi animale); b) (despre zile sau perioade de timp) în care se posteşte; fig. în care se rabdă de foame. ♢ loc. vb. A ţine post = a posti. ♢ expr. (E) mare cât o zi de post = (e) foarte mare, foarte înalt. 2. Perioadă de timp care precedă o sărbătoare şi în care biserica prescrie să se postească. ♢ Postul (cel) mare = postul care precedă sărbătoarea Paştilor. ♢ expr. Martie din post nu lipseşte sau ca în martie postul, se spune despre cineva care e nelipsit dintr-un loc (de unde poate obţine un profit, un avantaj). ♦ (fam.) Abstinenţă. – Din sl. postŭ.Trimis de oprocopiuc, 03.04.2004. Sursa: DEX '98Post ≠ câşlegiTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimePOST s. v. slujbă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimePOST s. (bis.) 1. (pop.) sec, (prin Mold.) popă. (În timpul postului de Crăciun.) 2. postul mare v. păresimi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimePOST s. v. dietă, regim.Trimis de siveco, 23.10.2008. Sursa: Sinonimepost (adm., mil., tehn., bis.) s. n., pl. pósturiTrimis de siveco, 08.01.2007. Sursa: Dicţionar ortograficPOST1 posturi n. 1) Loc special de unde se poate supraveghea sau păzi un obiect. post de observaţie. A fi la post. 2) Persoană sau grup de persoane puse într-un anumit loc să păzească sau să supravegheze pe cineva sau ceva. A schimba postul. 3) (în trecut) Unitate de jandarmi având însărcinarea să menţină ordinea într-o comună (rurală). 4) Activitate de răspundere pe care o îndeplineşte cineva permanent într-o instituţie, întreprindere sau organizaţie în schimbul unui salariu; funcţie. post de preşedinte. post de şef de secţie. 5) Loc special amenajat unde se desfăşoară o anumită activitate. post de radio. post sanitar. /<fr. posteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPOST2 posturi n. 1) Abţinere completă sau parţială de la consumarea alimentelor de frupt în anumite zile şi perioade de timp, prescrisă credincioşilor de biserică. Zi de post. 2) Totalitate a zilelor prevăzute pentru această abţinere. postul Crăciunului. ♢ postul (cel) mare postul dinaintea Paştilor. A ţine post a posti. Mare cât o zi de post care pare să nu se mai termine. 3) fig. Perioadă de timp când cineva se abţine de la ceva. /sl. postuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPOST-3 : postfáctum În urma săvârşirii faptului; după ce a avut loc fapta. /cuv. lat.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPOST-4 : postmórtem după moarte; după încetarea din viaţă. Decorat post-mortem. /cuv. lat.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPOST-5: postrestánt n. 1) Secţie a unui oficiu poştal, unde se păstrează corespondenţa pe care destinatarul o ia personal. 2) Indicaţie ce o poartă acest fel de corespondenţă. /<fr. posterestanteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPOST-6: postscríptum n. Text adăugat uneori la sfârşitul unei scrisori după ce a fost semnată, notat, de obicei, prin iniţialele p. S. /cuv. lat.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPOST- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia "după", "posterior", "ulterior" sau "îndărătul", "în spatele". [< fr., it. post-, cf. lat. post].Trimis de LauraGellner, 11.02.2007. Sursa: DNPOST s.n. 1. Funcţie, slujbă. ♦ Loc în care se exercită o anumită activitate. 2. Loc în care se află o unitate militară pentru executarea anumitor operaţii. ♦ Loc unde stă sentinela în timpul gărzii. 3. Instalaţie cuprinzând aparatele necesare pentru executarea anumitor operaţii tehnice. 4. Categorie în care sunt introduse într-o evidenţă contabilă sume de bani, materiale etc. [cf. fr. poste, it. posto].Trimis de LauraGellner, 11.02.2007. Sursa: DNPOST1- pref. "posterior (în timp şi spaţiu)". (< fr. post-, cf. lat. post, după)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNPOST2 s. n. 1. loc în care se exercită o anumită activitate; funcţie, slujbă. 2. loc în care se găseşte un planton, o santinelă (în timpul gărzii), o unitate militară pentru executarea anumitor operaţii. 3. instalaţie cuprinzând aparatura necesară pentru executarea anumitor operaţii tehnice. o post sanitar (sau de prim ajutor) = ansamblu de încăperi, mijloace tehnico-sanitare şi personal calificat pentru acordarea primelor îngrijiri accidentaţilor şi bolnavilor. 4. categorie în care sunt introduse într-o evidenţă contabilă sume de bani, materiale etc. (< fr. poste)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNpost-. – pref. care indică aşezarea în urmă sau în spate. lat. post prin intermediul fr. post: post-dată, s.f., din fr. post-date; post-palatal, adj. (velar) etc.Trimis de blaurb, 31.08.2008. Sursa: DERpost (pósturi) s.n. – Funcţie, slujbă. fr. poste, în sens militar prin intermediul rus. post. Este dubletul lui poştă, s.f. (haltă pentru a schimba caii de voiaj; călătorie cu diligenţa; casă pentru odihna călătorilor şi schimbul cailor şi al diligenţei; distanţa de la o staţie la alta, care se socotea cam de 10 km; diligenţă, poştalion; instituţie pentru distribuirea corespondenţei; poştaş; Mold., alică; distracţie constînd în a pune o hîrtie aprinsă între degetele de la picioare ale unei persoane adormite), cuvînt cu care ar putea proveni din fr. poste sau din it. posta, prin intermediul rus. pocta (Cihac, II, 281; Sanzewitsch 207; Tiktin), din mag. posta (Gáldi, Dict., 152), sau mai probabil din ngr. πόστα, cf. sb., cr., ceh. pošta, pol. poczta. Der. poştal, adj., din fr. postal; poştalion, s.m., din fr. postillon, cf. rus. počtalion; poştalion, s.n. (diligenţă); poştar (var. poştaş), s.m. (factor poştal); post-restant, s.n., din fr. poste-restante.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERpost (pósturi), s.n. – 1. Ajunare, sec. – 2. Perioadă în care se ţine post. – 3. Mîncare de post. – Megl. post. sl. postŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 280; Conev 111), cf. bg., sb., ceh., pol., rut., rus. post. – Der. posti, vb. (a ţine postul, a mînca de post; a nu mînca, a răbda de foame), din sl. postiti sę; postitor, adj. (care posteşte); postnic, adj. (cate posteşte), din sl. postĭnikŭ.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
